1) De ce referendumul din Grecia este riscant?
Referendumul pune sub semnul îndoielii ştergerea a 50% din datoriile Greciei către creditorii privaţi şi noile măsuri de austeritate, scrie Le Figaro. Plebiscitul din 4 decembrie ameninţă stabilitatea zonei euro deoarece timp de o lună pieţele vor fi foarte volatile.
2) De ce vrea premierul grec Papandreou acest referendum?
Economistul Nikos Mourkogiannis apreciază că Papandreou a realizat că nu va putea guverna fără susţinerea populaţiei şi a parlamentarilor deoarece numeroasele greve şi manifestaţii afectează serios funcţionarea statului şi sabotează aplicarea măsurilor de austeritate impuse de UE şi de FMI. Referendumul este folosit pentru a recâştiga încrederea alegătorilor şi a parlamentului.
3) Ce vor grecii?
Majoritatea grecilor spun că vor să rămână în zona euro şi în Europa, dar vor schimbarea guvernului, pe care îl consideră responsabil de situaţia actuală a ţării. Referendumul este perceput drept un şantaj de către populaţie, care nu mai suportă măsurile de austeritate convenite cu UE şi FMI.
4) Grecia poate părăsi zona euro?
În principiu, nu. Ideea nu este susţinută de CE, care spune că "nici ieşirea, nici expulzarea din zona euro nu sunt posibile şi participarea la euro este irevocabilă". Totuşi, potrivit unei analize juridice a BCE, o ţară ar putea ieşi voluntar din zona euro, dar ar trebui să părăsească şi UE. De altfel, Tratatul de la Lisabona le permite statelor membre să se retragă din UE.
5) Care ar fi consecinţele unui default al Greciei?
Grecii nu şi-ar mai putea finanţa deficitul public, de 2,5% din PIB în acest an, şi nu vor mai putea contracta împrumuturi externe. Există precedentul Argentinei, care s-a confruntat în anii 2001-2002 cu o situaţie similară. Argentina a înregistrat atunci o depreciere brutală a monedei faţă de principalele valute internaţionale, un blocaj al conturilor bancare, o inflaţie galopantă şi proteste violente ale populaţiei. Pentru Europa, intrarea în incapacitate de plată a Greciei ar majora costurile de finanţare a datoriilor Italiei, Portugaliei şi Spaniei. Costurile de creditare pentru Germania şi Franţa ar fi mai mari, iar sistemul bancar mai vulnerabil.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
