Chinezii atacă pe toate fronturile ca să intre în Europa şi mai ales în Estul Europei. Armele folosite sunt bani, diplomaţie, seducere şi o politică subtilă de divizare între est-europeni şi vest-europeni. „Dacă Europa se închide în si­ne, va pierde o posibilitate de a creşte"

Europa are nevoie de „aliaţi puternici“ pen­tru a înfrunta „provocările istorice“ pe ca­re le are în faţă. „Dacă Europa se închide în si­ne, va pierde o posibilitate de a creşte. Am vă­zut întotdeauna în cooperarea cu China o ma­re oportunitate.“ Aceste este mesajul transmis lumii de premierul maghiar Viktor Orban înainte de deschiderea celei de-a şasea ediţii a summitului 16 plus 1 al cooperării dintre 16 state central şi est-europene şi China.

Despre China, a doua economie ca mărime din lume, unii strategi spun că duce o politică de seducere şi divizare în Europa de Est şi UE. Unii diplomaţi se tem că programe de cooperare precum 16 plus 1 sunt folosite de Beijing pentru subminarea regulilor Uniunii Europene, profitând de tensiunile în creştere dintre Bruxelles şi blocul estic, după cum scrie Financial Times. China îşi construieşte, prin achiziţii şi investiţii, rute pentru un imperiu comercial mondial. Ţintele finale sunt pieţele bogate din Occident. 

Ungaria, o ţară criticată pentru deriva spre o guvernare autoritară şi pentru politicile anti-Bruxelles, este ţara gazdă a ediţiei de anul acesta a summitului 16 plus 1, în care se vor stabili direcţiile pentru următorii cinci ani ale cooperării. Summitul a fost deschis ieri de Orban şi de premierul chinez  Li Keqiang.

Ungaria lui Orban are o relaţie specială cu China. Fabrica producătorului auto chinez BYD din oraşul maghiar Komarom a livrat recent primul lot de autobuze electrice, a explicat într-un interviu ambasadorul chinez în Ungaria, Duan Jielong. „Cooperarea 16 plus 1 a dus relaţiile ungaro-chineze la un nou nivel“, a spus el. Investiţiile chineze în Ungaria au ajuns la 4,1 miliarde de dolari, reprezentând jumătate din investiţiile Chinei în Europa Centrală şi de Est. Companiile chinezeşti au creat 10.000 de locuri de muncă în Ungaria, a precizat ambasadorul pentru agenţia oficială de ştiri chienză Xinhua. Ungaria este prima ţară europeană care a stabilit şi a iniţiat un grup de lucru cu China pentru proiectul chinezesc Belt and Road, prin care Beijingul îşi construieşte rute comerciale. Anul trecut, volumul comerţului bilateral a atins 8,9 mld. dolari, după o creştere anuală de 10%. Creşterea a accelerat anul acesta, a explicat ambasadorul. Ce nu spune oficialul este că toate economiile mari din regiune, Ce­hia, Polonia, Ungaria şi România, au deficite co­merciale cu China. Cel mai mare deficit îl are Polonia, importurile din perioada ia­nuarie-septembrie fiind de  cinci ori mai mari decât exporturile. Cel mai mic raport, de 1,5, îl are Ungaria. În cazul României, raportul este de 2.

În 2015, banca centrală a Chinei a autorizat Bank of China să acţioneze ca bancă de clearing pentru yuan în ECE.

Cu ocazia noului summit 16 plus 1, Ungaria a lansat ieri o licitaţie pentru achiziţii pu­blice pentru modernizarea legăturii fero­via­re cu capitala sârbă, Belgrad, prin care ar urma să livreze produse chinezeşti în vestul Europei.

Secţiunea ungară va costa 550 de miliarde de forinţi (2,82 miliarde de dolari). O bancă chineză va furniza 85% din finanţare, spun oficialii unguri. 

Premierul Orban este aşteptat să semneze 11 acorduri bilaterale cu China la summit. Printre participanţii la întâlnire figurează circa 1.000 de oameni de afaceri din regiune. China intenţionează să semneze zeci de acorduri, scrie Reuters. Unul dintre acorduri va fi pentru o linie de credit de 500 de milioane de dolari deschisă de Exim Bank of China pentru instituţia similară din Ungaria. Banii au ca scop finanţarea creditării.

Premierul chinez Li a declarat ieri că ţara sa va furniza finanţare de peste trei miliarde de dolari pentru proiecte de investiţii şi dezvoltare în ECE.

De ani buni Beijingul promovează investiţii masive şi acest format diplomatic particular, 16 plus 1, pentru a-şi construi influenţă în cele 16 state est-europene, dintre care unele sunt membre NATO şi/sau UE, scrie revista Politico. Ce ţine grupul închegat în jurul Chinei este capacitatea acestei ţări de a finanţa şi construi ieftin drumuri rutiere, căi ferate, centrale electrice şi alte forme de infrastructură de care economiile estice mai sărace au nevoie. Însă eforturile Chinei au stârnit neîncredere în Vest.  

Pentru unele ţări din UE, sunt două îngrijorări principale. Prima este că Beijingul şi-ar putea intensifica eforturile de a-şi folosi influenţa pe care şi-o construieşte în Europa de Est pentru a şubrezi politica unitară a UE privind China. A doua este că unele dintre cele 16 state ar putea exploata legăturile puternice cu China pentru a-şi construi poziţii mai bune contra Bruxellesului.

Insistenţa Chinei pentru contracte garantate pentru companiile sale ar putea submina regulile pieţei unice privind achiziţiile publice. Un diplomat european a avertizat că nivelul de cooperate cu China la care s-a ajuns prin clubul 16 plus 1 (Ungaria, Bulgaria, România, Polonia, Bosnia şi Herţegovina, Serbia, Croaţia, Slovenia, Slovacia, Albania, Macedonia, Montenegru, Cehia, Lituania, Latonia şi Estonia plus China) „este doar vârful aisbergului“.

Tensiunile sunt deja mari. În septembrie, Sigmar Gabriel, vicecancelar şi ministru de externe al Germaniei, a cerut Beijingului să  respecte conceptul „o Europă unitară“: „Dacă nu reuşim, spre exemplu, să dezvoltăm o strategie unică în privinţa Chinei, atunci China va avea succes în a diviza Europa.“  Ministerul de externe al Chinei s-a declarat „şocat“ de afirmaţiile oficialului nemţ.