Business Internaţional

China a trimis un semnal puternic că îşi poate folosi moneda ca armă în războiul comercial mondial: pieţele financiare asiatice au sucombat sub presiunea fricii că marile economii ale lumii vor porni un război monetar. Este rândul lui Trump să facă următoarea mutare. ULTIMĂ ORĂ: Bursele înregistrează cea mai proastă zi din 2019, iar scăderile nu par să se oprească

Preşedintele SUA Donald Trump a ameninţat că „va taxa şi sufletul din China“ dacă nu obţine de la aceasta un acord comercial pe placul său

Preşedintele SUA Donald Trump a ameninţat că „va taxa şi sufletul din China“ dacă nu obţine de la aceasta un acord comercial pe placul său

Autor: Bogdan Cojocaru

05.08.2019, 21:20 2629

ULTIMĂ ORĂ: Bursele internaţionale continuă să scadă la ora 22.20 (n.r: ora României), cu puţin timp înainte de închiderea şedinţei pe bursa din SUA, în contextul în care piaţa resimte şocurile intensificării tensiunilor comerciale dintre Washington şi Beijing. Indicele industrial Dow Jones a scăzut până acum cu 954 de puncte, potrivit CNBC, în timp ce indicele S&P 500 a înregistrat o scădere de aproape 3,7%. Cei mai mari indici bursieri înregistrează cele mai mari scăderi din 2019, cu indicele Nasdaq în scădere cu 4,3%. 

În rândul companiilor, gigantul Apple a înregistrat o scădere de 5,4%, Nike de 3,1%, Best But de 5% şi FedEx de 5,2%. 

În ceea ce reprezintă o escaladare puternică a războiului comercial cu SUA, banca centrală a Chinei a permis yuanului să se deprecieze într-o singură zi la cel mai scăzut nivel din ultimul deceniu, lăsându-i pe traderii din Asia cu teama că cele mai mari economii ale lumii vor porni una contra celeilalte şi într-un război valutar care va înghiţi şi alte state.

Intervenţia băncii centrale chineze a provocat o furtună pe pieţele valutare din Asia şi pe bursele de acţiuni europene şi vine la câteva zile după ce preşedintele american Donald Trump a şocat pieţele financiare promiţând că va impune pe 1 septembrie tarife de 10% asupra tuturor importurilor din China rămase netarifate - este vorba de bunuri de 300 de miliarde de dolari, scrie Reuters.

Yuanul mai slab aduce un avantaj competitiv economiei chineze deoarece îi face exporturile mai ieftine când sunt evaluate în dolari sau alte monede de circulaţie internaţională. Pe de altă parte, deprecierea face importurile mai scumpe şi impulsionează inflaţia. Odată cu intervenţia monetară, guvernul de la Beijing a cerut companiilor de stat să suspende importurile agricole din SUA. Banca centrală chineză a lăsat yuanul să scadă cu 1,4% şi să treacă peste pragul de 7 unităţi pentru un dolar pe care l-a apărat anterior cu dârzenie, notează Reuters.

Unii analişti spun că astfel autorităţile chineze transmit semnalul că sunt dispuse să-şi folosească moneda ca pe o armă în războiul comercial al lui Trump şi că nu sunt optimiste că vor putea ajunge la un acord cu preşedintele american. „Nu încape îndoială, războiul valutar este o realitate şi este o extensie naturală a războiului comercial care tocmai s-a înrăutăţit“, spune pentru Bloomberg George Boubouras, analist la Salter Brothers Asset Management Pty. Hao Zhou, economist la Commerzbank, crede că implicaţiile deprecierii yuanului peste pragul de 7 unităţi sunt enorme.

„Vom vedea un nou val de deprecieri printre monedele asiatice în viitorul apropiat, iar investitorii de pe pieţele globale vor continua să-şi ducă banii la adăpost. Se pare că va veni un tsunami“, a spus Zhou, citat de Financial Times. După runda de depreciere valutară, yenul japonez, considerat un activ sigur, s-a apreciat, iar valoarea titlurilor de trezorerie americane a crescut. Strategii de la Deutsche Bank îşi sfătuiesc clienţii ca în caz de război valutar să investească în aur, activ sigur în caz de orice criză. Banca centrală a Chinei

şi-a explicat decizia. „Sub influenţa unor factori ca unilateralismul, măsuri de protecţionism comercial şi aşteptarea unor tarife mai mari contra Chinei, yuanul a fost depreciat în raport cu dolarul pentru a trece de nivelul de 7 yuani pentru un dolar“, se arată într-un comunicat al instituţiei. Intervenţia este ultimul avertisment, crede Ken Cheung, strateg la Mizuho Bank din Hong Kong. Astfel, banca centrală a dat undă verde deprecierilor, a explicat el. Julian Evans Pritchard de la Capital Economics crede că prin legarea deprecierii de noile ameninţări ale lui Trump de impunerea de tarife, autorităţile de Beijing au transformat cursul de schimb într-o armă, scrie The Guardian.

Cei mai mulţi analişti erau anterior siguri că guvernul chinez va fi mai reţinut cu deprecierile valutare din cauza îngrijorărilor că acestea vor fi urmate de hemoragii de capital. În 2015, China a luat prin surprindere pieţele financiare din întreaga lume devalorizând yuanul cu 2% în contextul încetinirii economiei. Apoi a consumat rezerve valutare de 1.000 de miliarde de dolari pentru a ţine cursul sub control. Însă în pofida încetinirii creşterii economice din ultimul an în contextul intensificării războiului comercial, China nu s-a confruntat cu ieşiri de capital îngrijorătoare mulţumită controalelor implementate cu ocazia ultimei crize şi investiţiilor străine în creştere în acţiuni şi obligaţiuni chineze.

Trump critică de mult timp Beijingul pentru manipularea yuanului cu scopul de a câştiga avantaje comerciale, iar noi intervenţii din partea băncii centrale ar putea atrage furia Washingtonului. Preşedintele SUA a avertizat în repetate rânduri că tarifele contra Chinei s-ar putea duce mult mai sus.

La un discurs recent din Cincinnati, el a promis că va „taxa şi sufletul din China“ până când obţine un acord comercial cu Beijingul pe placul său. Sunt unii analişti care cred că banca centrală a Chinei nu va merge mai departe cu deprecierile şi că a recurs la acest gest pentru a trimite la Washington un avertisment şi pentru a întări poziţia Beijingului în negocierile cu acesta.

Cele mai mari pagube pe care le poate face un război comercial sunt mai degrabă prin intermediul creşterii incertitudinilor care afectează activitatea companiilor şi încrederea decât prin tarife, explică Wang Tao, economist la UBS. Din acest motiv, un yuan mai slab ar putea face prea puţine pentru a amortiza lovitura.

Între timp, lumea a devenit scena unui alt tip de război valutar, un „război valutar rece“, după cum spune Joachim Fels, consilier la Pimco, cândva cel mai mare fond de investiţii la nivel mondial. Un „război valutar rece“ este un conflict în care luptele nu se duc prin intermediul intervenţiilor băncilor centrale pe pieţele valutare ci prin reduceri de dobânzi, dobânzi negative, ajustare cantitativă şi controlul curbei yieldurilor. Într-un astfel de război, crede Fels, SUA ar ieşi cel mai probabil câştigătoare „în sensul că probabilitatea este mai mare ca dolarul să se deprecieze decât să se întărească de aici încolo“, a explicat strategul pentru CNBC. Rezerva Federală americană a redus săptămâna trecută dobânda de politică monetară pentru prima dată în ultimul deceniu, în timp ce Banca Centrală Europeană se pregăteşte să intervină pentru stimularea economiei zonei euro cel mai devreme în septembrie. Analiştii se aşteaptă la reduceri de dobânzi sau la repornirea programului de achiziţii de active. BCE şi Banca Japoniei folosesc deja dobânzile negative. Fels nu exclude nici un război valutar „convenţional“.

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels

AFACERI DE LA ZERO