Fiu de fermier, a ajuns unul dintre cei mai bogaţi chinezi. Se spune chiar că este înrudit cu preşedintele Chinei, Xi Jinping. A avut o pasiune pentru maşini şi o obsesie pentru Mercedes, iar acum deţine un constructor auto european emblematic şi 10% din Daimler, proprietarul mărcii de lux germane. Este un deschizător de drumuri pentru China în Europa, dar ar putea deveni un ghimpe în coastele managementului Daimler.
Omul de afaceri Li Shufu reprezintă, la 54 de ani, personificarea visului chinez. Este văzut ca un erou de publicul din China şi ca un exemplu de autorităţile de la Beijing. Presa chineză scrie că Li s-a bazat doar pe pieţele de capital străine pentru a achiziţiona o participaţie de aproape 10% din acţiunile Daimler, printr-o tranzacţie de 9 miliarde de dolari, ceea ce ar însemna că din China nu a ieşit capital chinezesc pentru această tranzacţie. Beijingul a devenit sensibil la scurgerile de capital din ţară, scrie Deutsche Welle.
În Germania, la Daimler, activismul investitorului Li provoacă nervozitate. Executivii se tem că acesta, după ce a făcut din compania sa, Geely, cel mai mare acţionar al constructorului auto, se va amesteca în procesul de luare a deciziilor sau va încerca să fure informaţii strategice.
Visul lui Li este să construiască un Mercedes-Benz chinezesc. Prima maşină a Geely, „Geely Numărul 01“, seamănă cu un Mercedes. Maşina a existat pentru că Li a vrut să demonstreze ceva, potrivit site-ului Chinacarhistory.com. Într-un interviu din 2009, omul de afaceri a explicat într-un interviu difuzat de o televiziune locală că în anii 1990 era frustrat de faptul că China nu avea un producător propriu de maşini de lux precum Cadillac sau Mercedes-Benz, aşa că a vrut să schimbe acest lucru, prin compania sa. N-a fost uşor să construiască Mercedesul chinezesc. În acea vreme Geely nu producea maşini (compania a început prin a produce frigidere, apoi motociclete). Li voia ca maşina să semene cu W210 Mercedes-Benz E-Class, produsă între 1995 şi 2002. La dimensiuni cu acest model se potrivea o maşină produsă de Hongqi, cel mai popular constructor auto chinez. Şi la Hongqi exista dorinţa de a produce o marcă chinezească de lux, însă pe atunci compania construia doar maşini demodate de paradă şi maşini de serie bazate pe C3 Audi 100/200. Aceste Audi erau asamblate în China de un parteneriat între Volkswagen şi FAW, proprietarul Hongqi. Producţia C3 s-a oprit în 1999, dar cea a versiunii Hongqi, asemănătoare cu originalul, a continuat până în 2005. Acest model a fost ales de Li pentru construirea Mercedesului chinezesc. Prima Geely a fost o maşină cu aspect de Mercedes-Benz care avea la bază o Honqi, bazată la rândul ei pe o Audi. Maşina nu a intrat niciodată în producţia de serie, rămânând doar în stadiul de prototip. Practic, Geely a cumpărat o Hongqi şi-a adus-o în fabrica proprie, unde i-a schimbat caroseria. Nu se cunoaşte ce motor avea „Geely Numărul 01“, dar în orice caz nu era din producţia proprie. În 2009, maşina era într-o stare jalnică.
Li a continuat să viseze la Mercedes-Benz, iar în 2005 Geely a lansat Geely CK, în faţă cu aspect de Mercedes-Benz W203 C-Class. Modelul, de buget, a intrat în producţia de serie şi s-a vândut bine.
Ziarul german Handelsblatt a aflat că investitorul chinez urmăreşte acum să obţină unul din cele 20 de locuri în boardul de supraveghere al Daimler, ceva ce nu este pe placul nemţilor. Sub legea germană, Geely poate încerca să intre în boardul Daimler curând, pe 4 aprilie, când va fi şedinţa anuală. Nu există dreptul legal la reprezentare în board, însă companiile tind să împlinească dorinţele acţionarilor.
În Europa, Li a devenit celebru când a cumpărat în 2010 producătorul auto suedez Volvo, confruntat cu probleme financiare grave. Se zvonea atunci că investitorul chinez a plătit proprietarului Volvo, Ford, 1,8 miliarde de dolari în cash, notează Deutsche Welle. Suma investită de Li în acţiunile Daimler, de 9 miliarde de dolari, echivalează cu jumătate din averea sa.
Dacă pentru managerii de la Daimler prezenţa lui Li este neliniştitoare, sindicaliştii se pot linişti dacă se uită la ce se întâmplă la Volvo. Angajaţii producătorului auto suedez sunt mulţumiţi de colaborarea cu omul de afaceri chinez, scrie Bloomberg.
În timpul revenirii Volvo la creştere, Li a fost cooperant, i-a lăsat pe manageri să ia propriile decizii, deşi a investit masiv.
În timpul preluării Volvo de către Geely s-a zvonit, de asemenea, că puterea sa financiară imensă a lui Li are mult de-a face cu legăturile apropiate pe care acesta le are cu statul şi cu liderii partidului comunist. Un zvon persistent spune că Li şi preşedintele Chinei Xi Jinping sunt înrudiţi prin mariaj. Soţia sa se numeşte Peng Lijuan, la fel ca sora soţiei preşedintelui, Peng Liyuan. O anchetă privind această rudenie folosind motoarele de căutare din China este imposibilă din cauza lipsei de informaţii. Nu pot fi găsite nici măcar fotografii cu soţia lui Li.
Apoi, există încă o posibilă legătură între investitor şi preşedinte. Li a crescut în Zhejiang, aceeaşi provincie în care Xi a fost lider local de partid la începutul anilor 2000, înainte de a deveni liderul partidului comunist şi preşedintele ţării.
Economia provinciei Zhejiang prosperă. Acolo Li şi-a început cariera în afaceri. Prima sa investiţie majoră a fost într-un aparat foto cu care făcea poze turiştilor, contra cost. Apoi, în 1986, şi-a construit în Zhejiang o fabrică de frigidere. A mers mai departe construind vechicule motorizate pe două roţi. La sfârşitul anilor 1990, a primit permisiunea oficială de a asambla maşini. Se spune că primele maşini erau de o calitate atât de slabă încât Li le-a trimis imediat la casat.
Deţinând 10% din Daimler, o participaţie de 8% la Volvo Trucks, 50% din producătorul auto malaezian Proton, constructorul britanic Lotus şi London Electric Vehicle Company, care fabrică celebrele taxiuri negre ale Londrei, Li ştie acum cu siguranţă ce implică producerea unor automobile de calitate. Investitorul chinez a devenit un jucător important pe piaţa mobilităţii.
Daimler este cea mai mare investiţie făcută în străinătate de Li. Geely înseamnă norocos în chineză.
