Stanford Research Institute, din California, este exemplul perfect al unei universitati care transforma descoperirile stiintifice in produse, scrie cotidianul francez Les Echos.
Daca inovatia din Silicon Valley ar avea un suflet, o parte a acestuia ar fi probabil, de mult, Stanford Research Institute (SRI). In timpul celui de-al doilea razboi mondial, directorii universitatii Stanford decid ca, pentru a spori excelenta tehnologica a universitatii lor, au nevoie de o structura de cercetare fundamentala de nivel foarte inalt. In 1946, sunt puse bazele unui astfel de laborator, iar entitatea este creata cu doi cercetatori salariati. Doi ani mai tarziu, numarul acestora se ridica deja la 200, repartizati pe proiecte diferite.
Inca de la inceputul anilor '50, SRI inventeaza de exemplu prima tehnologie de recunoastere optica a caracterelor cu utilizare bancara, care va fi folosita de Bank of America din 1955. In aceeasi perioada, laboratorul pune la punct un sistem de absorbtie a socurilor in transporturile industriale feroviare si rutiere. In paralel, acesta organizeaza prima conferinta mondiala de amploare pe tema utilizarii energiei solare si ofera consultanta companiei Disney cu privire la crearea primul Disneyland in apropiere de Los Angeles. Lista dezvoltarilor stiintifice puse la punct de SRI este aproape nesfarsita.
Anii '60 au plasat in mod real laboratorul pe harta tehnologiilor informationale, aflate inca la inceput. Astfel, institutul are legatura cu crearea modemului, conceptului de hipertext, care stau la baza microinformaticii de azi. SRI includea la acea vreme in randurile sale un om de stiinta foarte renumit, Douglas Engelbart, primul care a prezentat, cu ocazia unei conferinte organizate la San Francisco in 1968, conceptul de micro-computer. Cu patru ani in urma, acesta prezentase primul prototip de mouse, in urma studiilor pe care le efectuase in ceea ce priveste interactiunea dintre om si computer.
In anul urmator, SRI devine primul laborator stiintific american care dispune de o conexiune la reteaua Arpanet, precursorul actualului internet. In aceeasi perioada, studentii, care nu doreau ca laboratorul sa lucreze pentru armata americana, obliga universitatea sa transforme laboratorul intr-o entitate independenta. Astfel, pe 13 ianuarie 1970, SRI devine independent din punct de vedere juridic si continua sa se dezvolte la cativa kilometri de campusul principal. Urmeaza o perioada indelungata de crestere in decursul careia atat numarul angajatilor, cat si al proiectelor creste, cea mai mare parte a proiectelor fiind comandate de guvernul american. Punctul culminant al cresterii este atins in 1987 cand General Electric decide ca nu mai doreste sa ramana pe segmentul televizoarelor.
Marca RCA este apoi vanduta catre Thomson, iar laboratorul specializat in aceste tehnologii, Sarnoff Research Center, este cedat catre SRI. SRI face din acesta o filiala si testeaza o formula care va fi dezvoltata la inceputul anilor '90, care va deveni un model in ceea ce priveste modul de punere in practica a inovatiilor stiintifice. Pe baza unei tehnologii puse la punct de Sarnoff, SRI creeaza o versiune denumita Diva Systems care propune operatorilor de cablu primul sistem de distributie de filme la cerere. SRI stie cum sa atraga capitalul de risc din Silicon Valley in jurul start-up-urilor sale. Astfel, Diva, dupa investitiile initiale operate de SRI, arage aproape 100 de milioane de dolari de la investitori privati.
Astazi, modelul este extrem de utilizat. SRI i-a dat chiar si un nume: nVention. Programul consta in identificarea mai intai a unei inovatii stiintifice care s-ar putea transforma in tehnologie si apoi a unei intreprinderi. In acest caz, proiectul stiintific devine embrionul unui start-up.
Intreprinderea primeste mijloace materiale si stiintifice pentru a urma dezvoltarea proiectului, dispunand mai apoi de consultanta din partea specialistilor in domeniul capitalului de risc. In decurs de aproape 20 de ani au fost create in acest fel 25 de start-up-uri. Dintre acestea, unele, cum ar fi Nuance Communications, sunt listate pe bursa NASDAQ si valoreaza peste 1 miliard de dolari.
In acelasi timp, laboratorul a stiut sa creeze relatii stranse cu celelalte locuri de excelenta tehnologica din regiune. Astfel, laboratorul colaboreaza strans cu NASA in cadrul unui ambitios program din domeniul roboticii. Este vorba de dezvoltarea unor echipamente automatizate care ar putea fi la fel de bine utilizate pe planete indepartate, cat si pe campurile de lupta. Dar mai ales in domeniul medical. Obiectivul ar fi de exemplu operarea unor astronauti aflati in misiune in conditiile in care nu sunt prezenti chirurgi la bordul navei. Deja, un echipament robotizat, Da Vinci System, care permite unui chirurg sa piloteze un robot in timpul interventiilor pe cord este functional in peste 500 de spitale din Statele Unite.
Ce a realizat Stanford Research Institute
1959: punerea la punct a primului "sistem logic" capabil sa calculeze fara erori.
1966: modem acustic pentru computere.
1968: primul prototip al unui mouse de computer.
1977: prima conexiune "reala" la Internet.
1978: dezvoltarea unui tratament antimalarie comercializat de GlaxoSmithKline.
1979: punerea la punct a primului fax, tehnologie achizitionata de Ricoh.
1981: punerea la punct a televiziunii de inalta definitie (Sarnoff).
1983: dezvoltarea tehnologiei ultrasunetelor cu utilizare in domeniul medical.
1993: punerea la punct a unei valve prin care sunt evitate interventiile pe cord.
1995: prima asistenta robotica in chirurgie.
2003: dezvoltarea a unui sistem de coordonare a robotilor total autonomi.
2004: sistem de traducere automata uilizat de armata americana.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
