Caută doar în titlu
Business Internaţional

Cele 16 limbaje de programare care te ajută să uiţi de grija locului de muncă. Ce trebuie să înveţi pentru a găsi un job oriunde în lume

„Software-ul mănâncă lumea” - este faimoasa declaraţie a omului de afaceri Marc Andreessen. Iar pentru că cineva trebuie să şi scrie acele software-uri, de ce să nu fiţi chiar voi aceia?

Există mii de limbaje de programare, însă unele dintre ele sunt cu mult mai populare decât altele. Important este însă ca, atunci când o companie începe să caute un angajat talentat în programare, candidatul să fie specializat şi familiar cu  limbajele şi sistemele pe care businessul respectiv le foloseşte deja, scrie Business Insider.

Şi dacă informatica a devenit cel mai căutat domeniu de pe piaţa muncii, mai jos aveţi limbajele de programare pe care ar trebui să le învăţaţi dacă aţi vrea să eliminaţi grija locului de muncă:

1.       JAVA – Inventat în 1991 de compania multinaţională din industria informatică, Oracle, ca un limbaj de programare pentru televizoarele inteligente, JAVA este încă cel mai popular limbaj din lume. Aplicaţiile Android în a căror componenţă JAVA a devenit crucial, dar şi multele software-uri de business la care acesta contribuie au făcut ca poziţia de lider să fie consolidată şi chiar incontestată în timp.

2.      C – Creat la începutul anilor 70, C se poziţionează ca fiind unul dintre cele mai vechi limbaje de programare aflate încă în uz. Volumul „Limbajul de programare C”, publicat pentru prima dată în 1978, a rămas, chiar şi în prezent, cea mai importantă şi mai citită carte-manual pentru acest limbaj.

3.      Python – Apărut în jurul anilor ă90, Python a rămas apreciat pentru uşurinţa înţelegerii codului, chiar şi de către cei aflaţi la început de drum în programare. Acesta este şi motivul pentru care foarte mulţi programatori îl recomandă ca limbajul cu care să începi să înveţi programarea.

4.      PHP – Folosit în special pentru programarea paginilor web, limbajul PHP este în prezent extrem de răspândit, aproximativ o treime dintre site-uri având la bază codurile acestuia. Site-uri mari precum WordPress, Facebook sau Yahoo sunt create cu ajutorul limbajului PHP. Cu toate acestea, mai mulţi programatori, printre care şi fondatorul reţelei Stack Exchange, Jeff Atwood, se declară „anti”. Aceştia spun că „PHP-ul nu este un limbaj de programare propriu-zis, ci mai mult o fabrică de funcţii arbitrare”.

5.      Visual Basic – Conceput de Microsoft, limbajul Visual Basic încearcă să facă programarea mai uşoară prin introducerea interfeţei grafice şi permiterea modificărilor acesteia cu ajutorul mouse-ului. Mulţi îl consideră însă învechit, prezentând chiar lipsuri faţă de celelalte limbaje. Fiind totuşi un produs Microsoft, Visual Basic a ajuns să fie destul de răspândit printre utilizatori.

6.      JavaScript – Fără a avea vreo legătură cu JAVA, exceptând-o pe cea a numelui, JavaScript reprezintă limbajul popular printre dezvoltatorii aplicaţiilor web. Este foarte utilizat în internetul modern, însă momentele de expunere ale utilizatorilor la probleme de securitate şi îngreunarea vitezei de rulare a browserelor sunt câteva dintre dezavantaje clare notate de specialişti.

7.      Assembly  – Inventat în 1949, limbajul de asamblare reprezintă cel mai jos nivel de comunicare cu procesorul unui computer. Pentru o lungă perioadă de timp, acesta a fost predat studenţilor fără a avea vreo utilitate concretă. Vremurile sale de popularitate însă au revenit, fiind în prezent foarte bun la creare unor software-uri eficiente care să ruleze pe aparate cu putere mică, precum electrocasnicele sau ceasurile smart.

8.     Ruby – „Cel mai bun prieten al programatorului” – este motto-ul limbajului Ruby, în vârstă de 24 de ani. Împreună cu Python, acestea sunt renumite pentru uşurinţa cu care se scriu şi citesc codurile. De asemenea, folosind extensia Rails, Ruby se poate folosi pentru a construi şi aplicaţii web.

9.      Perl – Dezvoltat de NASA la sfârşitul anilor ă80, Perl excelează în procesarea datelor de tip text prin putere şi flexibilitate. În ciuda faptului că nu este un limbaj prea „elegant”, acesta fost cunoscut mult timp ca „banda adezivă” a internetului, fiind extrem de util la artificiile care se făceau cu el pentru problemele apărute la programarea website-urilor.

10.  Delphi Object Pascal – Denumit după altarul grecesc „Oracolul la Delphi”,  D.O.Pascal a fost dezvoltat de Apple în 1986. Dacă înainte acesta ajuta programatorii să se conecteze cu bazele de date ale celor de la Oracle, în prezent D.O.Pascal începe să redevină folosit, de data aceasta pentru construirea de aplicaţii pentru smartphone.

11.   Swift – Swift se numără printre limbajele de programare care au  câştigat rapid cei mai mulţi adepţi, fiind în prezent una dintre cele mai simple şi mai rapide metode de creare a aplicaţiilor pentru Iphone.

12.  MATLAB – Conceput iniţial ca un limbaj matematic care să îi ajute pe studenţi să înveţe algebră avansată şi procesare de imagini, MATLAB a ajuns rapid extrem de răspândit în rândul cercetătorilor, inginerilor şi programatorilor din domeniul procesării video, dar şi al altor aplicaţii de inteligenţă artificială.

13.  Pascal – Numit după faimosul filozof Blaise Pascal, acest limbaj a jucat un rol crucial în programarea primelor computere Apple Macintosh. Chiar şi astăzi, multe sisteme au la bază limbajul de programare Pascal.

14.  Groovy –  Creat ca extensie a limbajului Java, Groovy a crescut rapid în popularitate de la debutul său din 2007. Gândit pentru a uşura şi a face mai rapidă scrierea unor mari părţi de cod, mari companii precum IBM, Google şi Target se folosesc în prezent de el.

15.   Objective-C – A apărut în urma succesului răsunător al predecesorului său, C, şi s-a făcut remarcat prin combinarea sa cu alte funcţionalităţi ce apăreau în celelalte limbaje de programare.

16.  R – Fiind un limbaj excelent pentru statistici sau analizare de date, R are în topul listei sale de utilizatori pe cel mai mare dintre aceştia: Google. Limbajul este apreciat datorită puterii pe care le-o oferă matematicienilor companiei.

Monitorul Partidelor Replica lui Cîţu pentru Orban
AFACERI DE LA ZERO
Linkuri utile

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.zf.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi in această pagină.