Emilio Botin, preşedintele băncii spaniole Santander, una dintre cele mai mari instituţii de credit din Europa, este recunoscut pentru mâna de fier cu care-şi conduce afacerile.
El le cere celor mai buni ofiţeri de credite ai băncii să vină în fiecare vară la reşedinţa sa de vacanţă şi să-l informeze despre riscuri şi cercetează până la cel mai mic detaliu modul în care sunt distribuiţi banii fundaţiei de caritate pe care o deţine, scrie The New York Times.
Cu toate acestea, un lucru deloc mărunt a scăpat atenţiei lui Botin: un cont secret în Elveţia deschis cu mult timp în urmă de către tatăl său, cont care a crescut atât de mult, încât atunci când a fost descoperit anul trecut de autorităţile spaniole, bancherul şi familia sa au fost nevoiţi să plătească taxe de 200 de milioane de euro pentru a evita acuzaţii de evaziune fiscală.
La cererea inspectorilor fiscali, justiţia spaniolă investighează dacă aceste plăţi sunt suficiente, având în vedere sumele uriaşe "ascunse" în străinătate.
Experţii fiscali apreciază că valoarea contului ar putea ajunge la două miliarde de euro, însă ei au nevoie de mai mult timp pentru a analiza muntele de documente puse la dispoziţie de familia bancherului şi să decidă dacă vor înainta acuzaţii de fraudă.
Cum a început totul
Ceea ce se ştie este că tatăl bancherului a părăsit Spania cu o parte din avere în 1936, după izbucnirea războiului civil. Botin senior a petrecut câteva luni la Londra, după care s-a mutat la Basel, în Elveţia. S-a întors apoi în Spania pentru a reveni la banca pe care o conducea din 1933. Odată cu el nu s-a intors însă şi averea cu care a plecat. Tatăl lui Botin a murit în 1993.
Anul trecut, guvernul francez a transmis Spaniei date obţinute de la Herve Falciani, un fost angajat al subsidiarei elveţiene a HSBC, care cuprind informaţii despre aproape 600 de spanioli cu conturi bancare secrete. Unul dintre aceste conturi a aparţinut tatălui lui Botin.
Judecătorul care se ocupă de cazul bancherului a subliniat "complexitatea structurilor ereditare" ale trusturilor, fundaţiilor şi ale altor companii care gestionează contul. Acesta cuprinde, printre altele, o participaţie de 12% la Bankinter, o bancă de mărime mijlocie la care fratele lui Botin este acţionar majoritar. Participaţia are în prezent o valoare de 310 milioane de dolari.
După ce a preluat banca de la tatăl său în 1986, Botin şi-a surprins adversarii pe picior greşit majorând dobânzile plătite pentru depozite şi cota de piaţă. Capacitatea de a absorbi alte instituţii şi de a creşte a făcut din Santander una dintre cele mai invidiate bănci din lume.
Guvernele vor mai mulţi bani de la bogaţi
Problemele legate de impozite ale bacherului vin în contextul intensificării discuţiilor legate de necesitatea ca guvernele cu probleme financiare să majoreze taxele impuse bogaţilor. Luni, preşedintele american Barack Obama a cerut renunţarea la anumite scutiri fiscale ale persoanelor cu venituri foarte mari.
Săptămâna trecută, guvernul spaniol a reintrodus o taxă pe avere pe care o desfiinţase cu trei ani în urmă în speranţa că va strânge un miliard de euro de la contribuabilii cu proprietăţi declarate în valoare mai mare de 700.000 de euro. Botin consideră că reintroducerea taxei este un lucru "foarte rău". Deşi evită evenimentele sociale, iar intervenţiile sale publice sunt rare, bancherul este foarte influent. El a reuşit să păstreze controlul Santander, deşi familia sa nu deţine decât o participaţie de 2%.
Nici autorităţile, nici familia lui Botin nu au dat detalii clare despre mărimea contului din Elveţia sau cum
s-au majorat cu timpul sumele pe care le conţine. Nici avocatul bacherului nu a indicat dacă Botin avea cunoştinţă despre existenţa contului.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
