Business Internaţional

Cel mai important comentator al Financial Times: capitalism şi democraţie, un mariaj cu probleme

 Martin Wolf, FT

Martin Wolf, FT

Autor: Catalina Apostoiu

07.09.2016, 00:02 864

Este mariajul dintre democraţia liberală şi capitalismul global unul solid, care va dura, se întreabă Martin Wolf, editorialist de top al Financial Times. Evenimentele politice din Vest, în special candidatura unui populist autoritarist la preşedinţia celei mai importante democraţii, sporesc importanţa acestei întrebări.

Între democraţia liberală şi capitalism există o conexiune naturală, cele două având în comun credinţa că oamenii trebuie să-şi facă propriile alegeri ca indivizi şi cetăţeni. Oamenii trebuie percepuţi ca agenţi, nu doar obiecte ale puterii altora. Totuşi, tensiunile dintre democraţie şi capitalism sunt uşor de perceput, scrie editorialistul de la FT. Democraţia este egalitariană, iar capitalismul nu. Dacă economia se împotmoleşte, majoritatea ar putea alege autoritarianismul, ca în anii ’30. Dacă împărţirea fructelor economiei devine prea inegală, cei bogaţi ar putea transforma democraţia în plutocraţie.

Distribuţia aproape egală a creşterilor veniturilor reale a jucat un rol vital în legitimizarea capitalismului şi stabilizarea democraţiei. Însă astăzi capitalismului îi este cu mult mai dificil să genereze astfel de creşteri ale prosperităţii. Dimpotrivă, există dovezi din ce în ce mai numeroase ale unei inegalităţi în creştere şi ale încetinirii avansului productivităţii. Astfel, democraţia devine intolerantă, iar capitalismul nelegitim.

Capitalismul de astăzi este global, ceea ce poate fi considerat un lucru normal. Totuşi, după cum notează Dani Rodrik de la Harvard University, globalizarea constrânge autonomia naţională. Dacă ţările sunt libere să-şi stabilească reglementări naţionale, libertatea de a cumpăra şi vinde peste graniţe va fi redusă. În sens invers, dacă barierele sunt înlăturate şi reglementările armonizate, autonomia legislativă a statelor va fi limitată. Libertatea capitalului de a traversa graniţele va restrânge probabil capacitatea statelor de a-şi stabili propriile taxe şi reglementări.

În plus, o trăsătură comună a perioadelor de globalizare este migraţia în masă. Migraţia creează cel mai puternic conflict între libertatea individuală şi suveranitatea democratică, scrie Martin Wolf. Migraţia va crea tensiuni între democraţia naţională şi oportunităţile economice globale.

Să luăm în considerare recenta performanţă dezamăgitoare a capitalismului global, şocul crizei financiare şi efectul devastator al asupra încrederii în elite. Ţinând seama de toate acestea, încrederea într-un mariaj durabil între democraţia liberală şi capitalismul global pare nejustificată, în opinia editorialistului FT.

Atunci care ar fi alternativa? O posibilitate ar fi ascensiunea unei plutocraţii globale, practic sfârşitul democraţiilor naţionale. O alternativă opusă ar fi ascensiunea democraşiilor iliberale, cum se întâmplă acum în Rusia şi Turcia.

Între timp, scrie Martin Wolf, cei care dorim să menţinem atât democraţia liberală, cât şi capitalismul global, trebuie să găsim răspuns unor întrebări majore. Una ar fi dacă are vreo logică promovarea în continuare a unor acorduri internaţionale care sunt în interesul corporaţiilor existente.

Mai presus de toate, pentru păstrarea legitimităţii sistemelor noastre politice democratice, politica economică trebuie orientată către promovarea intereselor celor mulţi, şi nu ale celor puţini. Dacă nu se va realiza acest lucru, baza ordinii noastre politice s-ar putea prăbuşi. Iar acest lucru nu ar fi bun pentru nimeni. Mariajul dintre democraţia liberală şi capitalism trebuie hrănit, şi nu luat ca atare. 

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels

AFACERI DE LA ZERO