Ucrainenii au ieşit în stradă pentru democraţie, în sensul larg al cuvântului, pentru că acolo nu există democraţie. „În era internetului, lumea este informată şi vede ce se întâmplă în afară. Vede că mersul lumii este spre vest“, a explicat pentru ZF Silviu Neguţ, profesor universitar la ASE.
Vasta majoritate a protestatarilor vrea un stat de drept, cu separarea puterilor în stat şi o democraţie parlamentară, scrie pentru The New York Times Miroslav Marinovici, vicerector al Universităţii Catolice Ucrainene.
„Vrem un guvern care să nu orchestreze răpiri, care să nu tortureze şi să nu-i ucidă pe oamenii care se opun politicilor lui şi ne imaginăm un viitor în care ucrainenii pot trăi fără frica violenţei şi cu credinţa că guvernanţii sunt reprezentanţii noştri şi nu protectorii averilor ilegale“, notează Miroslav Marinovici. El a trăit zece ani în gulagul sovietic. „Vrem o Ucraină liberă“, încheie profesorul.
Majoritatea ucrainenilor nu vor să se desprindă de Rusia, şi nici nu ar putea, aşa cum nici Mexicul sau Canada nu se pot decupla de Statele Unite, şi nici nu doresc ca Ucraina să devină imediat membru al Uniunii Europene, scrie Greg Satell într-un articol pentru Forbes. Chiar dacă ar vrea să se alăture UE, procesul de aderare ar dura probabil un deceniu sau chiar mai mult, spune Satell, care încearcă să explice de ce au ieşit ucrainenii în stradă sfidând gerul năprasnic, bastoanele forţelor de ordine şi gloanţele. De ce reprezentanţii clasei de mijloc îşi riscă vieţile şi profesii care le asigură confortul şi cum ar trebui privită atitudinea aparent radicală a persoanelor altfel paşnice şi culte? se întreabă Satell. Nu este o problemă de ideologie sau poziţie geografică, ci una legată de corupţie şi drepturile omului. Preşedintele Viktor Ianukovici şi aliaţii săi nu sunt motivaţi de politică, ci de propriile lor interese. Ei vor puterea pentru a avea libertatea de a face ce vor, de la a trimite la închisoare adversarii politici precum Iulia Timoşenko până la a jefui ţara şi de a-şi pune prada în băncile din Occident sau în investiţii imobiliare.
Miza luptei pentru Ucraina: „Este în joc chiar soarta Europei“
Vocile puternice din structurile euro-atlantice ar trebui să intervină mai hotărât, crede Silviu Neguţ. „Este în joc chiar soarta Europei. După Jocurile Olimpice reacţia Rusiei va fi mai dură. Vezi Găgăuzia. Este clar că situaţia este manipulată“, a precizat el. Găgăuzia este o regiune autonomă din Republica Moldova aflată puternic sub influenţa Rusiei. La începutul lunii, locuitorii de aici au fost chemaţi la un referendum pentru a se pronunţa asupra independenţei regionale şi asupra orientării Moldovei spre integrarea europeană sau spre aderarea la Uniunea Rusia-Belarus-Kazahstan. Autorităţile moldovene au declarat referendumul nul.
De ce se teme Putin de revolta de la Kiev
Ceea ce se întâmplă în Ucraina este „strigătul pentru libertate şi democraţie, pe care o mare parte din populaţia tânără şi educată le cere“, a explicat senatorul Mircea Geoană. Preşedintele Rusiei Vladimir Putin are de ce să se teamă de ceea ce se întâmplă la Kiev, pentru că, dincolo de incapacitatea autorităţilor de acolo de a găsi o soluţie, acest strigăt se aude din Piaţa Independenţei până în Federaţia Rusă. Lui Putin îi este teamă de „contaminarea“ democratică spre elementele mai culte ale societăţii, apreciază Geoană, fost ministru de externe acum un deceniu.
Ultima dată când atât de multă lume s-a adunat în Piaţa Independenţei, în urmă cu nouă ani, protestatarii au zădărnicit alegerea lui Victor Ianukovici şi au adus la putere un guvern prooccidental. Aceasta a speriat şi sufletul din Putin, scrie jurnalista Julia Ioffe pentru revista americană de cultură şi politică New Republic. Reformele pe care le-a iniţiat la începutul mandatului pentru limitarea concurenţei electorale, „cuminţirea“ criticilor, neutralizarea societăţii civile şi atomizarea populaţiei au redevenit o urgenţă. Dacă se putea întâmpla la Kiev, capitala unui stat slav ca şi Rusia, şi, mai mult de atât, leagănul civilizaţiei ruseşti, se putea întâmpla şi la Moscova. Când protestele pro-democraţie au izbucnit la Moscova în iarna 2011-2012, forţele de ordine s-au grăbit să disperseze violent mulţimile, chiar dacă era evident că din cauza temperaturilor extrem de scăzute acestea nu ar fi rezistat mult timp afară. El ştia însă că frigul nu a oprit niciodată o revoluţie rusească. Putin se teme că într-o zi oamenii îşi vor întinde corturile într-o fântână înzăpezită din Moscova, apoi îşi vor lărgi tabăra, vor ridica baricade în centrul oraşului, ca în Kiev, vor întrerupe circulaţia şi vor răsturna guvernul. Ceea ce se întâmplă la Kiev este un caz ca la carte.
Poziţia Rusiei în criza ucraineană
Marţi seară, în timp ce forţele de ordine îşi începeau cel mai violent atac de până atunci asupra protestatarilor adunaţi în centrul Kievului, preşedintele Ianukovici vorbea la telefon cu Vladimir Putin, iar până dimineaţa presa ştia deja despre această conversaţie, scrie publicaţia Time. Informaţiile din presă i-au făcut pe ucraineni să suspecteze fie că Rusia a coordonat violenţele care au dus la pierderea de vieţi omeneşti, fie că a fost incapabilă să le oprească. Dmitri Peskov, purtătorul de cuvânt al lui Putin, a respins ambele scenarii, dar a recunoscut că acea conversaţie telefonică a avut loc. „Preşedintele Rusiei nu a dat şi nici nu dă sfaturi omologului său ucrainean în legătură cu ce trebuie să facă şi cum trebuie să acţioneze“, a spus Peskov, însă afirmaţiile lui nu sunt tocmai credibile. La sfârşitul lunii ianuarie, unul dintre principalii consilieri ai lui Putin, Serghei Glazev, a afirmat că Ianukovici trebuie să zdrobească rebeliunea cât mai repede posibil. „Preşedintele poate alege. Ori apără instituţia statului şi reprimă insurecţia, ori riscă să piardă puterea, caz în care haosul şi conflictele interne vor escalada în Ucraina fără cale de ieşire“, a atenţionat Glazev în ceea ce pare un sfat clar pentru Ianukovici. Rusia a anunţat apoi că va amâna acordarea următoarei tranşe din ajutorul financiar de 15 miliarde de dolari promis Ucrainei până când autorităţile vor soluţiona criza. Ordinul de a amâna acordarea ajutorului a venit chiar de la Putin la sfârşitul lunii ianuarie, imediat după ce Ianukovici a făcut o serie de concesii pentru a-i linişti pe protestatari. Luni, ziua de dinaintea reizbucnirii violenţelor în Kiev, ministrul rus al finanţelor Anton Siluanov a anunţat că Rusia va acorda totuşi Ucrainei următoarea tranşă a împrumutului, de 2 miliarde de dolari.
Articol publicat în ediţia tipărită a Ziarului Financiar din data de 21.02.2014
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
