Acum, cand se poate spune ca cele doua banci de investitii gigant se afla aproape sub asediu, a venit timpul ca si ele sa se "reinventeze", scrie The New York Times. Si asta in situatia in care, cu doar o saptamana in urma, cele doua companii insistau asupra faptului ca strategiile fundamentale dupa care isi desfasoara activitatea sunt destul de bune.
Intr-o perioada in care fluctuatiile de pe piata au facut ca unii dintre cei mai importanti competitori ai Goldman Sachs si Morgan Stanley sa fie inlaturati, conducerea celor doua companii de investitii era reticenta in fata apelurilor de a le transforma in ceva mai mult decat simple banci de investitii.
Ideea de a actiona in acest fel, au avertizat cei din conducerea institutiilor financiare, ar face ca atat Goldman Sachs si Morgan Stanley, cat si intregul sistem financiar american sa devina mai putin receptive si sa nu mai fie atat de creative, nedorind sa isi mai asume riscurile ridicate care aduc intotdeauna recompense mai mari.
In acest moment insa schimbarea surprinzatoare prin care au trecut cele doua banci de investitii, transformate in grupuri bancare si beneficiind de posibilitatea de a prelua alte banci, a facut ca Wall Street sa devina o zona mult mai stabila si mai putin complexa.
Schimbarea a adus cu sine si profituri mai mici, cel putin din perspectiva standardelor atat de ridicate care au creat o epoca in care bonusuri in valoare de 50 mil. dolari erau acordate celor mai eficienti bancheri si agenti de tranzactii. "Cred ca acest lucru inseamna o temperare a mediului de afaceri de pe Wall Street, iar profiturile sunt mai reduse, insa mai putin fluctuante. Consider ca acest fenomen va duce probabil la o scadere in ceea ce priveste initiativa antreprenoriala din aceste zone", a afirmat Samuel Hayes, profesor la Harvard, specializat in investitii bancare, care a mai adaugat ca "acest lucru urma sa se intample oricum".
Anuntul schimbarilor de pe Wall Street face ca aceasta zona de afaceri sa arate ca in anii '30, inainte ca Glass Steagall Act sa separe bancil comerciala de cele de investitii.
Morgan Stanley a trecut destul de rapid prin noile schimbari, anuntand ca vrea sa vanda pana la 20% din actiunile companiei catre Mitsubishi UFJ Financial Group, cea mai mare banca comerciala din Japonia, in schimbul a aproximativ 8 miliarde de dolari.
Mitsubishi detine in prezent 1.100 miliarde de dolari in depozite bancare, fapt care ar ajuta la sustinerea stabilitatii Morgan Stanley in ceea ce priveste finantarea.
Gigantul american de investitii detine in prezent 36 de miliarde de dolari in depozite bancare si afirma ca intentioneaza sa isi majoreze capitalul prin oferirea de servicii noi de retail in domeniul bancar si prin realizarea de noi achizitii.
Goldman Sachs, compania unde in trecut Henry Paulson, secretarul trezoreriei americane, a ocupat postul de presedinte, este asteptata sa isi mareasca in continuare capitalul, dupa ce a primit o infuzie de lichiditate din partea Berkshire Hataway, vehiculul de investitii al miliardarului Warren Buffett.
Banii proveniti din actiuni au intrat si ei in calcul in planul de redresare, dupa ce Fed a anuntat ca va opera modificari in ceea ce priveste regulile care permit companiilor de servicii financiare si altor investitori aflati in minoritate sa detina maxim 25% din actiuni, ridicand pragul la 33%, atat timp cat minoritatea de blocaj va detine mai putin de 15% din titluri.
Acesti investitori pot influenta pentru prima data deciziile luate in cadrul bancii in care aleg sa isi investeasca banii.
Majoritatea investitorilor au reactionat pozitiv la schimbarile pe care le-a facut Morgan Stanley, actiunile bancii inregistrand, la jumatatea saptamanii, o scadere cu doar 12 centi, echivalentul a 0,4%, ajungand la 27,09 dolari fiecare, dupa ce saptamana trecuta se aflau in cadere libera. In acelasi timp, tilturile Goldman au scazut cu 9,02 dolari, echivalentul a 7%, ajungand la 120,78 de dolari fiecare, o schimbare pe care analistii o atribuie faptului ca banca nu a anuntat inca nici o noua infuzie de capital.
Lucas Van Praag, un purtator de cuvant al Goldman Sachs, declara, inainte de investitia lui Buffett, ca banca nu intentioneaza in viitorul apropiat sa stranga mai mult capital, chiar daca ar putea proceda in acest fel pentru a finanta achizitia de noi bunuri, in cazul in care considera ca acest lucru ar fi de dorit.
Atat Morgan Stanley, cat si Goldman Sachs au preluat depozitele clientilor lor. Goldman, care se va clasa pe pozitia a patra ca marime in topul holdingurilor bancare din lume, detine 20 de miliarde de dolari in depozite raspandite in Statele Unite si in Europa.
Banca intentioneaza sa realizeze un transfer de actiuni de la alte divizii pentru a obtine 150 de miliarde de dolari in depozite. Conducerea institutiei financiare planuieste de asemenea si sa se extinda prin intermediul noilor achizitii si prin atragerea mai multor clienti importanti, dispusi sa investeasca sume mari de bani.
Cele doua banci americane ar putea fi nevoite sa renunte la o parte din active pentru a se conforma regulilor care se aplica in cazul holdingurilor.
Spre exemplu, ele ar putea sa isi vanda activele din domeniul utilitatilor, precum fabricile de energie pe care le-au detinut in trecut. Insa vor avea la dispozitie maximum cinci ani pentru a se debarasa de aceste active.
Daca Goldman Sachs si Morgan Stanley ar fi fost pur si simplu avide dupa profit in lumea investitiilor bancare, faptul ca se orienteaza mai nou catre sectorul bancilor comerciale ar putea reprezenta o sursa de competitie in raport cu bancile comerciale mari existente in momentul de fata, precum Citigroup, JPMorgan Chase sau Bank of America, cat si fata de bancile regionale mai mici care ar trebui sa se resemneze cu aparitia unor giganti financiari pe piata.
O noua amenintare in randul bancilor de investitii ar putea duce la scaderea numarului de persoane care doresc sa se angajeze in aceasta industrie. Bonusurile record pe care le-au primit in ultimii ani angajatii compa-niilor de pe Wall Street vor deveni o amintire din moment ce banci precum Goldman si Morgan Stanley au un numar mai redus de parghii, ceea ce le scade abilitatea de a produce profituri uimitoare.
Pe langa bonusurile reduse pe care le vor primi in acest an, valoarea actiunilor pe care le detin angajatii comaniei a scazut foarte mult la toate institutiile financiare de pe Wall Street.
Actiunile bancilor comerciale nu au tendinta de a-si majora valoarea la fel de repede ca in cazul titlurilor bancilor de investitii, iar angajatii companiilor de investitii financiare aflate in declin sunt in acest moment destul de ingrijorati de faptul ca actiunile pe care le detin vor creste mai lent.
Analistii sunt de parere ca adevaratul test pentru cele doua banci va veni atunci cand pietele isi vor imbunatati posibilitatea de a majora profiturile.
"Nu putem sustine ca ele vor fi la fel de profitabile ca inainte de criza financiara", a afirmat Meredith Whitney, analist la CIBC Oppenheimer.
"Exista foarte multe institutii care monitorizeaza piata, prea multa atentie la detalii si o birocratie excesiva, iar aceste lucruri care fac parte din proces sunt foarte strans legate de depozitele provenite din serviciile de retail bancar. Angajatii acestor banci vor avea parte de un insotitor permanent in toate activitatile pe care le fac", a mai adaugat ea.
Chiar inainte ca bancile de pe Wall Street sa suporte socul actualei crize financiare, Morgan Stanley si Goldman Sachs au inceput sa nu mai aiba atat de multa incredere in banii imprumutati sau in parghiile financiare, pentru a obtine profituri ridicate.
Insa cele doua companii faceau acest lucru intr-o perioada in care piata creditelor se afla in stagnare, existand mult mai putine oportunitati de a scoate profituri enorme prin acceptarea unor tranzactii cu risc ridicat.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
