În urma alegerilor parlamentare din februarie, niciunul dintre cele trei partide principale nu a câştigat detaşat. În cele din urmă, Partidul Socialist pro-Rusia al preşedintelui Igor Dodon a încheiat un acord surprinzător de a forma un guvern cu alianţa politcă pro-UE ACUM condusă de Maia Sandu şi Andrei Năstase.
Obiectivul comun al alianţei privea îndepărtarea de la putere a magnatului Vladimir Plahotniuc. Fostul guvern a refuzat să plece de la putere, iar tensiunile din Chişinău au crescut. În urma susţinerii exprimate de SUA, UE şi Rusia pentru noul guvern, Plahotniuc a cedat. Dincolo de euforia generată de tranziţia paşnică a puterii, noul guvern are în faţă multe provocări, scriu Stanislav Secrieru, analist la European Union Institute for Security Studies, şi Paul Ivan, analist la European Policy Centre din Bruxelles, într-o opinie publicată de EUObserver.
Fostul guvern lasă în urmă o moştenire grea: instituţii de stat golite, un sector al justiţiei corupt, finanţe fragile, scheme de extragere a resurselor statului, segmente mari de presă aservite şi un sistem de interceptări ilegale practicate la scară largă. Iar lista provocărilor nu se termină aici. Cele două părţi ale noii coaliţii au poziţii diferite cu privire la multe subiecte, în special legat de politica externă a ţării.
Deşi faza acută a crizei a fost depăşită, Moldova ar trebui să rămână în centrul atenţiei UE. UE, cel mai influent partener internaţional al Moldovei, are oportunitatea de a acţiona, scriu Secrieru şi Ivan.
Moldova depinde masiv de donatori internaţionali. În condiţiile în care democraţii nu au întrunit un număr de condiţii ale UE şi FMI, Moldova a pierdut capital important din partea partenerilor internaţionali.
Astfel, noul guvern este într-o situaţie dificilă, iar situaţia financiară a ţării ar putea fi chiar mai precară dacă raporturile privitoare la retrageri masive de fonduri din sistem în ultima săptămână se vor dovedi a fi adevărate.
Pentru a contribui la stabilitatea financiară a ţării şi susţine angajamentele de reformă ale noului guvern, UE şi instituţiile internaţionale va trebui probabil să mobilizeze asistenţă macro-financiară.
Deşi cea mai tensionată fază a crizei politice a trecut, procesul de reconstructţie este la început, iar Moldova va avea nevoie ca partenerii internaţionali să-i fie aproape, scriu Stanislav Secrieru şi Paul Ivan.
