Deutsche Bank (DB), cândva una dintre cele mai mari bănci europene, este mai cunoscută ca infractor în scandaluri de spălare de bani şi manipulare a pieţelor financiare decât ca afacere de succes. Totuşi, guvernul german insistă să facă din această bancă un campion naţional şi european încurajând fuzionarea sa cu rivalul Commerzbank. Ce-i împinge pe politicienii germani să facă aceste presiuni şi care va fi rezultatul eforturilor?
DB a fost descrisă în 2016 de FMI ca fiind cea mai periculoasă bancă din lume pentru sistemul financiar din cauza legăturilor cu alte bănci. Oficialii germani se tem că o recesiune sau o altă amendă foarte mare ar putea bloca revenirea fragilă a băncii. Berlinul vrea un campion bancar naţional care să sprijine economia germană, orientată puternic spre exporturi, potrivit Reuters.
Wall Street Journal a remarcat disperarea politicienilor germani de a se asigura că Germania are o bancă puternică. Pentru Bloomberg, eforturile guvernanţilor de la Berlin reprezintă o încercare disperată de a salva ceea ce a mai rămas bun în urma unui naufragiu care durează de ani de zile, cauzat de ambiţii globale fără succes, de scandaluri internaţionale scumpe şi eşecuri de guvernare acasă. Bloomberg compară entitatea care ar rezulta din fuziunea dintre Deutsche Bank şi Commerzbank cu un „porc rujat“, „un monstru de 40 de miliarde de dolari creat din disperare“.
Despre o posibilă fuziune între DB şi Commerzbank se vorbeşte de mult timp, dar până recent nu a fost clară nicio intenţie. Luna trecută, ministrul german de finanţe Olaf Scholz a semnalat că sprijină apariţia „unui campion naţional“ în industria bancară. Zilele trecute, cele două bănci au semnalat că discută despre o posibilă fuziune. În plus, surse de pe piaţă au spus că fondul american de investiţii Cerberus, un acţionar important la ambele bănci, este deschis fuziunii. Acestea, atrag atenţia observatorii pieţei, vin când Deutsche dădea după foarte mulţi ani de chin semne că a regăsit calea spre profitabilitate. De aceea, noua turnură a situaţiei este interpretată ca DB depunând armele în faţa presiunilor Berlinului. Deutsche şi Commerzbank sunt cele mai mari bănci listate din Germania. Statul deţine o participaţie de 15,6% la Commerzbank ca urmare a contribuţiei sale la salvarea băncii în criza financiară. Prin preluarea Commerzbank - modul în care s-ar putea realiza fuziunea -, DB, o bancă atât de mândră încât în criză a refuzat ajutorul statului, s-ar putea vedea cu o parte din ea în mâinile guvernului. Perspectiva reîntoarcerii statului intervenţionist i-a făcut să se înfoaie pe conservatorii pro-piaţa din Uniunea Creştin- Democrată a cancelarului Angela Merkel.
Fuziunea ar putea să pună în pericol până la 30.000 de locuri de muncă, însă guvernul de la Berlin pare să accepte preţul, spun surse apropiate situaţiei. Fuziunea ar crea a patra cea mai mare bancă din Europa, cu active de circa 1.810 miliarde de euro. Cele două bănci au împreună o valoare de piaţă de 25 de miliarde de euro, mică în comparaţie cu cele ale rivalelor, aceasta din cauza scăderii drastice a cotaţiilor acţiunilor. Ambele companii şi-au pierdut circa 90% din valoare în raport cu punctele de vârf. DB este cea mai mare din această pereche şi de aceea cel mai probabil ea va fi cumpărătorul.
Commerzbank a fost exclusă anul trecut din indicele bursier DAX, o lovitură dură pentru companie ce-i confirmă statutul de bancă de divizie B. Fuziunea ar lăsa Germania cu doar o bancă de amploare globală. De asemenea, entitatea formată din contopirea DB cu Commerzbank ar controla mai puţin de 10% din sucursalele bancare din Germania şi tot ar avea în faţă o concurenţă puternică din partea băncilor de economii şi a cooperativelor bancare, notează Bloomberg. Aceste companii mai mici nu se confruntă cu presiuni la fel de mari în ceea ce priveşte profiturile şi domină piaţa de retail banking. După fuziune, bancherii de investiţii vor fi atenţi să repereze orice semn din partea DB de retragere din New York, London şi Hong Kong. Directorul executiv al Deutsche a exclus până acum orice retragere din SUA, unde sunt cele mai evaluate pieţe de capital, însă fuziunea ar putea schimba opţiunile. Dacă planurile de fuziune avansează, DB va trebui probabil să strângă capital de opt miliarde de euro de la acţionari sau prin vânzarea unor active precum DWS Group, divizie de asset management, spun specialiştii.
Discuţii despre fuziunea celor două bănci au apărut în vara anului 2016, însă n-au avut nicio finalitate, iar companiile au apucat-o fiecare pe propriul drum al restructurării. La trei ani de atunci, se pare că planurile de revenire nu funcţionează. Commerzbank a renunţat la mai toate ţintele financiare pentru 2020 şi şi-a redus perspectivele de venit.
Şi la Deutsche Bank există dubii că banca îşi poate realiza obiectivele. Surse apropiate instituţiei de credit spun că CEO-ul Christian Sewing a renunţat la a urmări ţinte mai ambiţioase. Pentru Deutsche, necesitatea de a-şi rezolva urgent problemele este exacerbată de costurile de finanţare ridicate şi de riscul reducerii ratingului de credit. S-ar putea ca guvernul să-şi fi intensificat presiunile pentru o fuziune după ce Banca Centrală Europeană a amânat prima majorare de dobândă, în contextul în care amândouă băncile au spus că se vor chinui să-şi atingă ţinta de profitabilitate pe termen lung în actualul mediu cu dobânzi apropiate de zero. Henrik Bˆhme, editorialist la Deutsche Welle, scrie că o fuziune Deutsche-Commerzbank nu este o idee bună deoarece o astfel de mutare nu rezolvă problemele de sistem ale băncilor. Realizarea fuziunii le-ar mânca prea mult timp, timp pe care ele nu-l au. Apoi, noile firme de tehnologie şi băncile internaţionale de succes ar năvăli pur şi simplu peste dinozaurul german din Frankfurt. Astfel, doar una din cele două bănci va putea supravieţui. Mulţi specialişti spun că cea mai bună soluţie pentru Deutsche Bank ar fi dezmembrarea, nu ca banca să fie împinsă de stat într-o fuziune.
