Caută doar în titlu
Business Internaţional

Ce necazuri are BCE, primul şi ultimul apărător al economiei europene: un euro prea puternic şi pericolul unui război valutar, reducerea preţurilor şi...nemţii

Criza actuală a frânat atât de puternic creşterea preţurilor din zona euro încât acestea au început să scadă luna trecută, trăgând uniunea monetară în deflaţie pentru prima dată în ultimii  patru ani. Acest lucru presează Banca Centrală Europeană să-şi întărească sprijinul pentru relansarea economică a regiunii.

Însă neamţul Jens Weidmann, actualul şef al Bundesbank, bancă centrală a Germaniei, şi membru în consiliul guvernator al BCE, cere limitarea programelor de relansare din Europa, avertizând că acestea vor crea dependenţă. Weidmann şi-a făcut un obicei din a critica şi respinge planurile cu cheltuieli generoase pentru încurajarea creşterii economice. Avansul economic slab sau recesiunile contribuie semnificativ la apariţia şi menţinerea deflaţiei, adică scăderea prelungită a preţurilor, o situaţie care afectează profiturile companiilor, descurajându-le să investească şi să creeze locuri de muncă. Între timp, euro se apreciază în raport cu monedele principalilor parteneri comerciali ai zonei euro, punând în pericol revenirea regiunii. Un euro prea puternic înseamnă exporturi europene mai scumpe, şi prin urmare cu o competitivitate mai mică, pe pieţele internaţionale, şi importuri mai ieftine, care alimentează deflaţia. Săptămâna aceasta a fost nevoie de o intervenţie verbală din partea unui oficial BCE pentru ca moneda europeană să se retragă. Însă astfel de acţiuni, deşi rare la BCE, stârnesc critici deoarece pot reprezenta motive pentru alte naţiuni să facă acelaşi lucru, creând astfel premise pentru un război valutar mondial.

Inflaţia preţurilor din zona euro a devenit negativă în august, o lună în care guvernele europene au continuat retragerea măsurilor de limitare a răspândirii pandemiei. Indicatorul a scăzut cu 0,2%, faţă de o creştere de 0,4% în iulie, potrivit datelor Eurostat. BCE are o ţintă de inflaţie de puţin sub 2%, nivel considerat a reflecta o economie sănătoasă. Analiştii au dat vina pentru scăderea preţurilor pe ieftinirea petrolului, pe reducerea TVA din Germania şi pe sold-urile de vară întârziate din Franţa, Italia şi Belgia, scrie Financial Times.

Retailerii din aceste ţări taie adânc preţurile articolelor de îmbrăcăminte de obicei în iunie şi iulie pentru a epuiza colecţiile de vară înaintea sezonului de toamnă, însă anul acesta reducerile au fost amânate pentru august. „Sunt chiar îngrijorat“, a declarat un membru al consiliului guvernator al BCE. Inflaţia din sectorul serviciilor a atins minimul istoric de minus 0,7%. Frederik Ducrozet, strateg la Pictet Wealth Management, a descris cifrele ca fiind „o izbire brutală de realitate“ pentru BCE. Deflaţia a lovit 12 dintre cele 19 economii ale zonei euro, inclusiv Germania, Italia, Spania „ printre cele mai mari ale regiunii -, Portugalia şi Grecia „ printre cele mai sărace. 

Desmond Lachman, asociat al American Enterprise Institute, aminteşte de învăţăturile economistului american Irving Fisher despre pericolul deflaţiei pentru economiile puternic îndatorate, cum sunt Spania şi Italia. Astfel, deflaţia poate reduce venitul nominal al unui stat, atât direct prin diminuarea preţurilor, cât şi indirect prin încurajarea oamenilor să-şi amâne cheltuielile. Acest lucru reduce capacitatea guvernelor de a colecta taxe, ceea ce creează dificultăţi în plata datoriilor  - capcana deflaţiei.

În aceste condiţii, spun experţii -unii dintre ei vorbind şi de epuizarea muniţiei BCE deoarece dobânzile sunt de mult timp negative -, instituţia ar putea decide în decembrie să-şi extindă programul de achiziţii de active creat ca răspuns la actuala criză.

Însă aici ar putea avea un rol neamţul Jens Weidmann, actualul şef al Bundesbank. El s-a opus angajamentului fostului preşedinte al BCE, italianul Mario Draghi, de a face „orice este nevoie“ pentru a salva euro în 2012. Neamţul s-a opus şi programului de achiziţii de active lansat de banca centrală a zonei euro în 2015 pentru stimularea creşterii economice. A furnizat dovezi contra BCE într-un caz judecat de curtea supremă de justiţie Germaniei, a cărei hotărâre aproape că a legat la spate mâinile băncii în plina criză, aminteşte revista Foreign Policy. Iar acum cere limitarea programelor naţionale de revenire din criza produsă de pandemie.  Weidmann a avertizat că economiile riscă să devină dependente de sprijinul monetar şi fiscal masiv furnizat de guverne şi de băncile centrale pentru a le proteja de coronacriză, notează Financial Times. El a cerut ca aceste programe să fie retrase curând. De asemenea, bancherul, moştenitorul tronului băncii centrale care înainte de crearea BCE domina zona euro, a criticat planurile UE de a emite obligaţiuni de 750 de miliarde de euro pentru finanţarea noului său fond de revenire, spunând că acestea riscă să creeze „un fel de iluzie a datoriei“ doarece banii nu vor fi incluşi în calcularea datoriilor naţionale ale statelor europene.

O altă problemă pentru BCE este ascensiunea euro, activ considerat adăpost în vremuri de criză.

Mai mulţi membri ai consiliului guvernator al băinstituţiei au declarat pentru Financial Times că apreciarea euro faţă de dolar şi multe alte valute riscă să ţină pe loc revenirea economiei zonei euro. „În ultimele săptămâni a putut fi observată o creştere a euro, ceea ce este mereu îngrijorător atunci când ai cerere slabă, mai ales în condiţiile în care zona euro este cea mai deschisă economie din lume şi dependentă de cererea globală“, a afirmat unul dintre oficialii BCE. Euro a sărit în sus cu 12% numai în cele cinci luni de când statele europene au început să aplice măsuri de lockdown. Săptămâna aceasta, moneda a urcat la 1,20 de dolari pe unitate pentru prima dată în ultimii doi ani. Euro s-a retras de la acest prag psihologic după ce economistul şef al BCE Philip Lane a intervenit declarând că „cursul de schimb euro-dolar chiar contează“, acesta influenţând deciziile de politică monetară. Comentariile lui Lane sugerează că BCE nu se simte confortabil cu euro atacând nivelul de 1,20 de dolari pe unitate „ cu cât euro este mai puternic, cu atât sunt mai mari efectele dezinflaţioniste.

AFACERI DE LA ZERO
Linkuri utile

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.zf.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi in această pagină.