Eforturile ar putea influenta insa practicile de salarizare la nivel general, precum si migrari ale talentelor manageriale, scrie The Wall Street Journal. "Este pentru prima data in istorie cand s-a inregistrat un efort international de a tine in frau recompensele materiale ale executivilor marilor companii", afirma Ira Kay, presedinte al departamentului de consultanta in domeniul salarizarii de la compania newyorkeza Watson Wyatt Worldwide.
Cel putin sase tari au impus limite in ceea ce priveste remuneratiile sau cel putin intentioneaza, ca parte a programului de salvare a sistemului bancar. Spre exemplu, Suedia a prezentat in urma cu cateva zile un proiect de stabilitate financiara ce ofera garantii bancare in valoare de 200 de miliarde de dolari (151 miliarde de euro). Totusi, bancile care vor primi asistenta financiara trebuie sa negocieze cu guvernul in privinta salariilor acordate. Alte tari ar putea urma exemplul Suediei.
Demersurile internationale care limiteaza salariile reflecta indignarea publica in legatura cu presedintii de banci care au determinat mari pierderi si, in unele cazuri, chiar falimente.
Restrictiile au o raza de actiune destul de mare. Cabinetul german a impus un salariu anual de 500.000 de euro (670.000 de dolari) pentru cei aflati la carma bancilor ce vor primi injectii de capital sau vor vinde activele cu probleme. Germania a refuzat de asemenea bonusurile sau acordarea de actiuni in cadrul bancilor ce beneficiaza de asistenta guvernului in perioada de derulare a programului de salvare a sistemului financiar, ce s-ar putea finaliza in 2012. Bancile care primesc doar garantarea creditelor sunt exceptate de la aceste reguli.
La cealalta extrema, banca elvetiana UBS a acceptat, ca parte a procesului de recapitalizare, monitorizarea din partea guvernului si implementarea celor mai de succes practici internationale in ceea ce priveste sistemul de salarizare. Legea americana de salvare financiara se situeaza undeva la mijloc. Trezoreria limiteaza doar deducerile de taxe si bonusurile primite de executivii care sunt concediati.
Nu se poate preconiza care dintre abordari va genera efectele cele mai bune. Eforturile anterioare de reglare a sistemelor de salarizare in SUA nu au incetinit, in general, evolutia nivelului cu care directorii executivi au fost remunerati, insa au adus un plus de transparenta. Omologii lor din afara SUA castiga, pe ansamblu, mult mai putin, insa expertii afirma ca principalele motive pentru acest decalaj sunt reprezentate de factorii istorici si culturali mai degraba decat de normele impuse de state.
Anne Simpson, director executiv al International Corporate Governance Network, grup ce reprezinta peste 500 de investitori institutionali din 40 de tari, este sceptica cu privire la impactul provocat de restrictionarile guvernului. Moderarea salariilor acordate in cadrul concernelor asistate de stat ar putea fi benefica pentru moment, insa nu va solutiona ceea ce Simpson considera a fi o problema si mai delicata: absenta unei contabilizari a bonusurilor primite de conducerea executiva din corporatii.
S-au constatat mai degraba oscilatii de atitudine in acest sens. Spre exemplu, sefii din unele tari au acceptat voluntar ca remuneratiile lor sa fie limitate, chiar daca legile nationale noi nu solicitau aceasta abordare. Deutsche Bank a anuntat ca 10 dintre angajatii sai din linia de top vor renunta la bonusurile si primele pe 2008, in pofida abnegatiei cu care cea mai mare banca a Germaniei a refuzat sa accepte lichiditati din partea statului. Presedintele institutiei de creditare franco-belgiana Dexia a renuntat la bonusul sau de 3,7 milioane de dolari, oferit pentru compensarea inlaturarii sale din functie, asa-numita "parasuta de aur".
Robert Willumstad a fost inlocuit luna trecuta din postul de CEO al American International Group (AIG), companie ce va fi asistata in cadrul programului de salvare american in valoare de 700 miliarde de dolari. Willumstand a afirmat ca nu va accepta compensatia in valoare de 22 de milioane de dolari, care ii revenea potrivit contractului incheiat cu asiguratorul.
Limitarile drastice incluse in cadrul masurilor de salvare sugereaza, de asemenea, ca legiuitorii si actionarii vor controla sistemul de salarizare incepand cu 2009. In SUA, candidatii la presedintia tarii din partea principalelor doua partide sustin ideea de a acorda actionarilor dreptul de a controla salariile executivilor.
O astfel de initiativa a fost aprobata de Camera Reprezentantilor din SUA, insa nu a fost votata in Senat. Marea Britanie si Australia fac deja parte din statele care solicita asistenta actionarilor in acest sens.
In Congresul American, membrii semnificativi din partea democratilor, care probabil vor ramane pe val si dupa alegeri, au dat dovada de interes in a adopta masuri mai vaste. Legea care promoveaza programul de salvare "creeaza platforma propice pentru un pachet de reforma a salariilor din conducerile executive", a precizat Richard Ferlauto, presedinte al departamentului de administratie corporativa si a investitiilor pentru generarea pensiilor din cadrul American Federation of State. George Paulin, CEO al agentiei de consultanta in domeniul salarizarii Frederic W. Cook & Co. din New York, a afirmat ca masurile luate in calcul ar putea include stabilizarea salariilor acordate cu intarziere.
Oficiali din Marea Britanie si Australia se straduiesc deja sa reduca nivelul de salarizare chiar si in cazul companiilor care nu beneficiaza de programul de salvare al guvernului. Saptamana trecuta, legiuitorii britanici au trimis presedintilor executivi ai bancilor de investitii o scrisoare riguroasa in care li se solicita abandonarea practicilor de salarizare care stimulau comportamenul riscant, adaugand ca vor efectua controale pentru a se asigura ca astfel de "practici nebenefice" vor disparea complet. Prim-ministrul australian Kevin Rudd a afirmat ca guvernul sau va concepe noi reguli de salarizare pentru a descuraja luarea de decizii riscante, care a luat proportii alarmante in sectorul financiar. Rudd va propune ulterior aceste reguli comunitatii internationale.
Salarizarea executivilor a fost un punct sensibil in Germania chiar si inainte de adoptarea pachetului de salvare a economiei. Saptamana trecuta, ministrul german al economiei a solicitat bancherilor care se bucura de beneficii materiale excesive sa urmeze exemplul Deutsche Bank, unde cei din conducere si-au refuzat de bunavoie bonusurile. Totusi, sugestia lui Glos n-a fost luata in calcul pana in prezent.
Controlul sistemelor de salarizare ar putea ingreuna activitatea institutiilor financiare in ceea ce priveste angajarea si mentinerea in functii a managerilor. Marco Cabras, purtator de cuvant pentru DSW, a declarat ca limitarile impuse de guvernul german ar putea determina mutarea unora dintre manageri catre alte industrii.
"De ce si-ar dori un manager de top sa lucreze intr-o institutie in care exista o serie de restrictionari referitoare la salarii?", a intrebat Thomas Neff, presedinte al departamentului de operatiuni la Spencer Stuart, companie new-yorkeza de recrutare a personalului executiv. Espen Eckbo, profesor la Dartmouth College's Tuck School of Business, a afirmat ca managerii din sectorul financiar vor gravita catre firmele private, unde remuneratiile nu vor fi influentate de diverse restrictionari.
Concomintent, limitarile impuse se raspandesc destul de rapid, fortand amplificarea numarului de profesionisti din domeniul financiar care vor migra in alte tari dezvoltate ce nu au conceput programe de salvare a sectorului bancar.
Agentiile de recrutare sugereaza ca in astfel de tari, oportunitatile inca sunt abundente, intrucat piata locurilor de munca nu a fost afectata atat de sever precum in New York sau in alte centre financiare din Statele Unite.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
