Datoriile populatiei americane au atins niveluri record, ca de altfel si deficitul public si cel de cont curent. Cei mai multi economisti se tem de aceste evolutii, insa Alan Greenspan, presedintele consiliului de administratie al Rezervelor Federale, banca centrala a SUA, nu este chiar atat de ingrijorat, scrie The New York Times.
In discursurile sale, Greenspan vorbeste despre o noua teorie privind datoriile. Presedintele Fed sustine ca majorarea averii indivizilor si cresterea complexitatii pietelor financiare a permis americanilor - atat indivizilor, cat si intregii natiuni - sa se imprumute mai mult decat si-ar fi permis in urma cu 20 de ani.
Datoria medie a unei familii, inclusiv un credit ipotecar, a urcat de la 54.000 dolari in 1990 la 79.000 dolari in anul 2003. Cifrele sunt ajustate in functie de inflatie. In acelasi timp, prescrierile ipotecilor, incidentele de plata legate de operatiunile cu carduri de credit si falimentele persoanelor fizice se afla la maxime istorice.
Greenspan spune insa ca situatia financiara a familiilor este "buna", deoarece valoarea locuintelor si a portofoliilor de actiuni ale persoanelor fizice a crescut mai mult decat datoriile acestora.
Presedintele Fed este la fel de optimist si cand vine vorba de datoriile natiunii fata de straini, care au ajuns la peste 500 miliarde de dolari pe an si a contribuit la deprecierea accentuata a dolarului. Greenspan a afirmat ca nu se va opune planului autoritatilor de a implementa o noua diminuare a impozitelor, care ar putea determina o majorarea a datoriilor federale cu inca 2.000 miliarde de dolari in urmatorii zece ani.
Casa Alba, criticata
La inceputul acestei saptamani, comisia pentru buget a Congresului a publicat noi calcule care arata ca deficitul bugetar actual a provenit aproape in intregime din relaxarea fiscala si cresterea consumului. Numai 6% din deficit reprezinta un efect al incetinirii cresterii economice. Pentru anul 2005, agentia estimeaza ca cresterea economica va duce la majorarea veniturilor publice provenite din impozite, insa deficitul va ramane ridicat, la 374 miliarde de dolari.
De cealalta parte a baricadei se afla oficialii administratiei Bush, care sustin in continuare ca cea mai mare parte a deficitului a rezultat in urma evenimentelor care nu au putut fi controlate.
"Ca si America insasi, bugetul federal a trebuit sa treaca de o serie de obstacole extraordinare in ultimii ani", a afirmat Joshua Bolten, director al comisiei bugetului a Casei Albe, care estimeaza pentru acest an un deficit de 521 miliarde de dolari. El citeaza "prabusirea burselor de valori care a inceput in 2000, recesiunea care incepuse sa se manifeste la inceputul lui 2001, o serie de scandaluri din lumea corporatista si, bineinteles, atacurile teroriste de la 11 septembrie si razboiul impotriva terorismului".
Agentia Congresului considera insa ca problemele legate de diminuarea ritmului de crestere economica a avut un impact foarte mic asupra bugetului. In 2003, veniturile fiscale s-au diminuat cu 68 miliarde de dolari, pentru acest an estimandu-se o reducere de numai 30 miliarde.
Productia industriala a SUA a crescut cu 0,7% in februarie, potrivit unui raport al Rezervelor Federale, depasind estimarile, scrie Financial Times. In ianuarie, productia se majorase cu 0,8%. In ceea ce priveste produsul intern brut, economistii estimeaza pentru primul trimestru al anului o crestere anualizata a acestui indicator cu 4,5%. Cu toate acestea, piata fortei de munca ramane in urma, in februarie fiind create numai 21.000 locuri de munca.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
