Pentru Germania, o economie matură care dictează ritmul celorlalte economii europene, Bundesbank proiectează un salt al inflaţiei până la 4% în acest an, cel mai ridicat nivel din ultimele trei decenii, dar asigură că actualul val de creşteri de preţuri este temporar. Inflaţia se simte încă şi mai puternic în statele est-europene, dar şi aici şefii băncilor centrale spun că şocul este doar temporar.
Dar cât timp se va simţi acest şoc? De durata şi forţa valului de inflaţie depind strategiile băncilor centrale, care pot reacţiona majorând dobânzile, adică scumpind creditul. Analiştii de la Capital Economics scriu că Europa Centrală are înainte o periodă prelungită de inflaţie ridicată care va duce, probabil, la creşteri de dobânzi, scrie bne Intellinews. În 2024, apreciază analiştii, „inflaţia va fi mai puternică şi mai persistentă“.
„Credem că pentru următorii ani riscurile înclină spre o periodă prelungită cu inflaţie mult mai ridicată şi, prin urmare, cu o politică monetară mai agresivă“, spune Liam Peach, economist la Capital Economics.
Algoritmii de predicţie macroeconomici ai firmei de consultanţă în domeniu spun că băncile centrale ale Cehiei şi Ungariei vor începe să urce dobânzile anul acesta, iar Polonia le va urma exemplul în 2023. De asemenea, au calculat analiştii, majorările de dobânzi vor fi mai mari decât se aşteaptă mulţi acum.
De exemplu, banca centrală a Cehiei va urca indicatorul de politică monetară cu 200 de puncte de bază până la sfârşitul anului 2023. Cehia este cea mai matură economie din Europa de Est. Totuşi, şefii băncilor centrale din Ungaria şi Polonia vor imprima înăspririi sau normalizării, politicii monetare un ritm mai lent.
Guvernele de la Budapesta şi Varşovia mizează pe creditul ieftin pentru a tura la maximum motoarele de creştere economică. Dar dacă Polonia este cea mai mare economie din regiune, şi până acum cea mai rezistentă la crize, Ungaria pare să aibă ca vulnerabilitate majoră deprecierea forintului.
„Scenariul nostru este că din 2024 va urma o înăsprire mai puternică a politicii monetare în Polonia şi Ungaria pentru că de atunci inflaţia va deveni mai puternică şi mai persistentă“, arată analiştii de la Capital Economics. Ei atrag atenţia că Europa de Est se confrunta deja cu presiuni ascendente asupra preţurilor cauzate de majorările salariale de dinainte de izbucnirea pandemiei de COVID-19, spre deosebire de Europa de Vest, unde se accentua deflaţia.
Acum, presiunile inflaţioniste sunt amplificate de problemele din lanţul de aprovizionare, unde timpii de transport cresc, transportul pe mare se scumpeşte, iar producţia este întârziată de diferite penurii. În plus, preţurile alimentelor şi materiilor prime au creat presiuni de preţ suplimentare anul acesta. Cele mai recente date statistice arată că în Ungaria în luna mai inflaţia preţurilor de producător a ajuns la cel mai ridicat nivel din 2001 încoace.
O veste bună de la Capital Economics este că economiile est-europene vor recupera ce au pierdut în criză mai rapid decât alte pieţe emergente.
Analiştii de la Erste spun şi ei că inflaţia din Europa Centrală şi de Est este pe o traiectorie ascendantă. Ei se aşteaptă ca indicatorul să fi atins în luna mai, în cazul României, aproape 3,6% în ritm anualizat.
În Cehia, preţurile sunt aşteptate să fi crescut cu 3,2%, uşor peste intervalul de toleranţă al băncii centrale, datorită unei rate a şomajului reduse şi cererii interne puternice.
În Ungaria, rata de inflaţie a ajuns probabil la 5,3%, au calculat analiştii de la Erste şi este probabil să rămână mai sus de 4% pe parcursul anului. La fel cred şi economiştii de la ING. Însă la fel ca în zona euro, şefii băncilor centrale din regiune asigură că factorii care duc la creşterea preţurilor sunt trecători.
Indicele Erste al revenirii economice arată că regiunea se îndreaptă deocamdată spre direcţia bună. Analiştii şi pieţele dau acum o atenţie specială inflaţiei din Europa de Est deoarece băncile centrale ale regiunii au dat diverse semnale că urmează să ia măsuri de înăsprire a politicii monetare mai degrabă mai devreme decât mai târziu. O serie de decizii ar putea fi luate chiar luna aceasta. Erste nu exclude ca banca centrală a Poloniei să dea indicii că îşi va retrage mai devreme programul de achiziţii de active. În felul acesta, între zona euro şi estul UE se va crea din nou un decalaj de politică monetară.
Oricât de frică le-ar fi nemţilor de inflaţie, amintirea hiperinflaţiei de după primul război mondial fiind încă vie, BCE nu va urca dobânzile sau retrage programele de quantitative easing prea curând deoarece revenirea economică a pieţei euro este încă slabă dacă este comparată cu, spre exemplu, cea din SUA, după cum scrie The Economist. De aceea, nemţii ar trebui să înveţe să trăiască cu un pic de inflaţie, alternativa fiind o Europă cu două viteze. Mai mulţi oficiali ai BCE spun că preţurile de consum din zona euro vor începe să scadă accentuat anul viitor.
Inflaţia în zona euro a ajuns la 2% în mai, adică peste ţinta BCE, pentru prima dată după 2018. Însă, revenirea economică în stadiul în care este acum nu poate susţine un astfel de ritm de creştere a preţurilor, spune Philip Lane, economistul şef al BCE. Aceasta deoarece piaţa muncii mai are nevoie de câţiva ani pentru a reveni la nivelurile de dinainte de criză, companiile nu mai au rezerve financiare, iar revenirea în sine este dependentă de stimulentele guvernamentale şi ale băncilor centrale.
