În mai 2008, în plină furie pe marile bănci din cauza crizei financiare, Wall Street Journal scria că giganţi bancari precum Citigroup, JPMorgan Chase şi UBS contribuie cumva la un comportament haotic al indicelui împrumuturilor interbancare Libor.
În aprilie 2011, anchetatorii americani au început să examineze posibilitatea ca o parte dintre giganţii industriei bancare să fi format un cartel pentru manipularea Libor.
Dovezile sugerează că acest cartel funcţiona cel puţin din 2005. Din diverse mărturii apărute în ziare de prestigiu reiese că manipularea Libor era o practică obişnuită din 1991.
Dobânda a fost stabilită până în 2014 de Asociaţia Bancherilor Britanici (BBA) pe baza datelor neverificate furnizate de un număr de bănci de prestigiu referitoare la costurile împrumuturilor interbancare.
Oficialii americani şi britanici ştiau încă din 2008 că unele dintre marile bănci ale lumii influenţau în folosul lor dobânzile de referinţă Libor, în funcţie de nivelul cărora sunt evaluate active şi tranzacţii de 500.000 de miliarde de dolari în întreaga lume. Este neclar în ce măsură autorităţile au presat băncile să renunţe la comportamentul abuziv.
La un deceniu de la izbucnirea scandalului manipulării de către bănci a Libor, referinţa pentru credite şi tranzacţii financiare de mii de miliarde de dolari din toată lumea, controversele legate de această dobândă nu încetează să apară.
Scandalul internaţional a transformat Libor dintr-o rată de nişă cunoscută de bancheri şi traderi într-o frază care a devenit sinonimă cu lăcomia. În cazul manipulării Libor, se spune că managerii băncilor adesea nu ştiau ce făceau traderii din subordinea lor, dar de dragul profitului închideau ochii şi le încurajau activităţile riscante.
Cu patru ani înainte de declanşarea scandalului, preşedintele Asociaţiei Bancherilor Britanici (BBA) Angela Knight sugerase că instituţia nu ar trebui să-şi asume responsabilitatea pentru ceea ce a devenit „cel mai important număr din lume“ deoarece dobânda s-a transformat în ceva mult prea complex pentru a mai putea fi gestionat de asociaţie. Atenţionarea nu a avut însă ecou.
În octombrie 2012, ancheta procurorilor din SUA se extindea la nouă dintre cele mai mari bănci din lume, printre care Bank of America, Credit Suisse, Lloyds, Rabobank, Royal Bank of Canada şi SocGen. Celelalte bănci erau Bank of Tokyo-Mitsubishi, banca japoneză Norinchukin şi cea germană West LB.
Grupurile de mai sus se alăturau astfel Deutsche Bank, Citigroup, JPMorgan Chase, RBS, Barclays, HSBC şi UBS, numărul instituţiilor anchetate ajungând astfel la 16.
Anchete similare erau lansate în mai multe ţări de pe trei continente, procurorii investigând un posibil complot al marilor grupuri financiare pentru manipularea ratelor de referinţă.
În septembrie 2013, Colin Goodman, broker la cea mai mare companie de brokeraj din lume, ICAP, supranumit „Lord Libor“, a fost acuzat alături de alţi doi colegi de fraudă şi conspiraţie în scandalul manipulării Libor.
În august 2015, Tom Hayes, fost trader la UBS şi Citigroup, a fost găsit vinovat de un juriu britanic de manipularea frauduloasă a Libor şi condamnat la 14 ani de închisoare.
Aceasta a fost prima condamnare penală într-un caz de manipulare a unei astfel de dobânzi.
În 2015, Deutsche Bank era amendată cu 2,5 miliarde de dolari pentru manipularea Libor în SUA.
În mai 2016, Citibank primea o amendă de 425 milioane de dolari în urma mai multor acuzaţii din perioada 2007-2012.
În iulie 2016, trei foşti bancheri ai Barclays au fost găsiţi vinovaţi de manipularea Libor pentru aproape patru ani.
În vara acestui an, autorităţile americane au atacat în justiţie Barclays, Deutsche Bank, Lloyds, RBS, Rabobank, UBS şi Asociaţia Bancherilor Britanici, cea responsabilă cu stabilirea Libor, susţinând că băncile americane intrate în faliment au pierdut bani din cauza manipulării dobânzilor.
Recent, Citigroup, Deutsche Bank şi HSBC au căzut de acord să plătească aproximativ 132 milioane de dolari în total pentru a scăpa de acuzaţiile de manipulate a Libor. Acordurile semnate nu includ recunoaşterea vreunei vini.
Autorităţile britanice de supraveghere a sectorului financiar au cerut ca dobânzile Libor să fie retrase până în 2022 pentru că nu îşi mai servesc scopul.
Pimco, cândva unul dintre cei mai mari investitori în obligaţiuni din lume, a avertizat că dacă retragerea Libor nu se face într-o coordonare perfectă va fi haos.
Există un acord general că sistemul Libor ar trebui înlocuit, dar mizele pentru pieţele financiare globale sunt extrem de mari.