Europa exportă multe: produse, servicii finaciare, tehnologie, investiţii, democraţie. Dar la ceea ce pune în mişcare fabricile, economiile şi societatea depinde în mare parte de exterior. Europa este dependentă în proporţie de peste 60% de energia importată. Mai grav este că în ultimii 20 de ani dependenţa energetică de importurile din afara UE a crescut.
Unii spun că unul din modurile în care Moscova poate fi cuminţită este ca Uniunea Europeană să-şi reducă importurile de gaze naturale de la Gazprom. SUA exportă deja către mai multe state europene gaze naturale lichefiate şi a pornit o campanie pentru găsirea de noi furnizori. Alţii avertizează că dacă în cazul în care problema ucraineană degene-rează într-un război, iar Rusia va sista livrările de gaze către UE, impactul va fi la început foarte puternic.
Rusia nu exportă în UE doar gaze, ci şi cărbune, folosit de termocentrale la generarea de energie termică şi electrică şi de oţelării.
Cele mai recente date ale Eurostat arată că în 2019 rata de dependenţă a UE de importurile de energie din afara Uniunii a fost de 61%, ceea ce înseamnă că mai mult de jumătate din energia de care statele europene au nevoie provine din importuri (nete). În anul 2000, dependenţa a fost de 56%.
Dintre economiile importante, rata de dependenţă a scăzut doar în intervalul analizat în cazul Italiei, Belgiei, Spaniei, Portugaliei, chiar semnificativ, Irlandei, Lituaniei, Finlandei, Bulgariei, Suediei şi Estoniei. Dacă din analiză sunt excluse Malta, Luxemburg şi Cipru, economii foarte mici şi atipice, cea mai mare dependenţă o are Italia, de aproape 80%. În Germania, cea mai mare economie europeană, indicatorul a crescut de la 59% la 67%, deşi această ţară este în plină reformă energetică pentru înverzirea economiei.
Cea mai mare creştere a dependenţei este observată la Polonia - de la 11% la 45%. Această ţară s-a axat mult timp pe cărbunele din producţia internă, dar presată de UE să reducă poluarea şi sub imperiul nevoii de a se îndepărta de Rusia, a ajuns să importe masiv gaze, multe din SUA. În România, dependenţa a urcat de la 22% la 30%.
În Bulgaria, indicatorul a coborât de la 46% la 30%. Ungaria, care se laudă cu un nou contract pe termen lung cu Gazprom, compania care deţine monopolul exporturilor de gaze ruseşti, şi-a majorat dependenţa de la 55% la 70%.
