Însă Ucraina a găsit cum să păstreze pe ordinea de zi anexarea Crimeei, fost teritoriu ucrainean, de către Rusia: cere în instanţă Moscovei despăgubiri, scrie Bloomberg.
Ministrul ucrainean al justiţiei Pavlo Petrenko a prezentat săptămâna aceasta o analiză de 17 volume în care valoarea teritoriului anexat, inclusiv elemente cum ar fi cele 300 de kilograme de aur păstrate la sediile băncii centrale ucrainene din Crimeea, este estimată la 90 de miliarde de dolari.
Premierul ucrainean Arseniy Iatsenyuk a spus că guvernul său va căuta să obţină hotărârile judecătoreşti necesare pentru a putea confisca proprietăţile ruseşti din Ucraina şi în străinătate ca despăgubire. El a afirmat că a intentat deja proces la Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) şi susţine că va apela chiar şi la instanţele judecătoreşti din Rusia.
Ucrainenii sunt însă conştienţi că şansele să primească despăgubiri prin astfel de procese sunt foarte mici.
Curtea de arbitraj internaţional a reuşit rareori să rezolve disputele teritoriale şi chiar şi atunci a fost nevoie ca ambele părţi să fie de acord în privinţa unor aspecte. În litigiile în care instanţe speciale au reuşit să stabilească acorduri – spre exemplu între India şi Pakistan în cazul mlaştinilor salinifere Rann of Kutch din 1947 şi între Israel şi Egipt în cazul regiunii Taba din 1989 - ambele părţi şi-au exprimat dorinţa pentru rezolvarea diferendelor şi au fost dispuse să se încreadă într-un judecător imparţial.
În cazul Crimeei problema este că Rusia nu vede teritoriul ca fiind o zonă disputată. Pe 16 martie a fost organizat în grabă un referendum în Crimeea prin care alipirea peninsulei ucrainene la Rusia a fost aprobată de peste 90% din participanţi.
După alipire Moscova a considerat oficial toate proprietăţile ca fiind naţionalizate de către guvernul din Crimeea care în urma referendumului se supune Rusiei.
Nicio instanţă internaţională nu are autoritatea de a decide asupra pretenţiilor băneşti ale Ucrainei.
Când CEDO a decis luna trecută că Turcia trebuie să plătească daune în valoare de 124 milioane de dolari victimelor invaziei din nordul Ciprului din 1947, hotărârea în cauză făcea referire doar la anumite persoane, familiile grecilor care au dispărut în timpul invaziei şi rezidenţii peninsulei Karpas, izolaţi de restul insulei de forţele armate turce. Chiar şi în aceste condiţii, Turcia a refuzat să plăteacă.
Deoarece Ucraina a numit un preţ specific, majoritatea autorităţilor din Moscova cred că Ucraina încearcă doar să încingă spiritele. „Dacă vor să ne vândă Crimeea, ar trebui să o spună direct”, a spus parlamentarul rus Yevgeny Tarlo citat de publicaţia Nezavisimaya Gazeta.
Se pare că banii nu reprezintă principalul obiectiv al Kievului. Prin menţionarea unor sume mari de bani, ameninţările cu procese judecătoreşti şi chiar intentarea unui proces la oricare curte internaţională care este dispusă să se uite peste caz, guvernul ucrainean menţine activă problema anexării Crimeei.
Într-o perioadă în care totul se petrece foarte repede, avertismentele legate de anexarea ilegală a Crimeei şi a tuturor proprietăţilor ucrainene din peninsulă este o modalitate prin care Kievul îşi asigura sprijinul internaţional continuu. De asemenea, în acest fel preşedintele ucrainean Petro Poroşenko reaminteşte locuitorilor din Crimeea că Ucraina nu i-a uitat şi că îi vrea înapoi.
