În Rusia, banca centrală a redus dobânzile pentru că economia încetineşte mai mult decât s-a anticipat. De ceva timp în oraşele provinciale oamenii protestează pe străzi din cauza unor probleme care afectează viaţa de zi cu zi cum ar fi salariile mici în sistemul de sănătate şi deschiderea unor gropi de gunoi, semne ale creşterii frustrării privind standardele de viaţă joase. Săptămâna trecută, jandarmii au arestat peste 1.300 de demonstranţi la Moscova. Oamenii cereau alegeri corecte.
În Turcia, preşedintele Recep Tayyip Erdogan a „reamintit“ turcilor că există un complot al unor puteri străine pentru devalorizarea lirei turceşti cu scopul de a majora forţat dobânzile şi a paraliza astfel economia. Banca centrală a Turciei a redus semnificativ dobânzile săptămâna trecută, efectuând cea mai mare tăiere din ultimii 17 ani, după ce Erdogan l-a înlocuit pe guvernatorul instituţiei cu un om mai docil. Preşedintele a spus că o singură reducere a dobânzilor „nu este suficientă“ şi a cerut mai mult.
Ameninţarea unor turbulenţe de durată în comerţul înternaţional din cauza războiului comercial mondial, la care se adaugă anemierea revenirii economice din ultimii ani i-au pus în alertă pe decidenţii de politici din întreaga lume, notează Financial Times. Banca Centrală Europeană a sunat alarma săptămâna trecută. Semnalele din economie oferă o imagine aproape dezastruoasă. Spre exemplu, cu doar câteva ore înainte de şedinţa de politică monetară a BCE, un sondaj la care au participat producătorii din industria manufacturieră germană a relevat cel mai dificil mediu pentru afaceri din ultimii nouă ani. Criza din industrie s-ar putea să fi împins cea mai mare economie europeană pe drumul spre recesiune.
„În industria manufacturieră, indicatorul moralului din afaceri este în cădere liberă“, a avertizat Clemens Fuest, preşedintele institutului de cercetare economică german Ifo. El a precizat că firmele germane privesc spre viitor cu un scepticism din ce în ce mai mare. De industria germană depind multe alte economii europene, inclusiv din Europa de Est. Un indice PMI, calculat pe baza răspunsurilor date de managerii de achiziţii din companii, arată o încetinire semnificativă a activităţii fabricilor maghiare în iunie şi accelerarea scăderii activităţii din industria poloneză. Industria din Ungaria este dependentă de producătorii auto germani şi de ecosistemul de producători de piese apărut în jurul acestora. „De cinci ani UE se autodistruge economic. Toţi analiştii spun că ne aşteaptă vremuri grele şi întrebarea nu este dacă ne va fi greu, ci cât de greu“, le-a explicat premierul Orban maghiarilor zilele trecute.
Premierul a dat vina pentru posibila contracţie a economiei Ungariei pe coaliţia dintre Uniunea Creştin Democrată a cancelarului german Angela Merkel şi Ecologişti. Mai mult de o treime din producţia industrială ungară este legată de industria auto germană, iar Orban a spus că „cel mai important“ lucru pentru Ungaria este să găsească „o nouă rută“ pentru 2020 şi 2021 care să îndepărteze economia de dependenţa de industria auto germană. Orban promovează intens ceea ce el numeşte „democraţie iliberală“ în detrimentul liberalismului şi spune despre el că este apărătorul „libertăţilor creştine“, atacate de liberali şi de politicile pro-migraţie. Premierul maghiar a devenit etalonul populismului şi naţionalismului în Europa. Ungaria este în pericol de a pierde accesul la fondurile europene tocmai pentru că guvernul nu respectă valorile comunitare stabilite prin principiile UE. Orban şi partidul său Fidesz controlează nu doar instituţiile statului cândva independente, precum banca naţională, ci şi bucăţi mari din economie şi presă, transformată în maşinărie de propagandă.
Mario Draghi, preşedintele BCE, a răspuns prompt şi hotărât tuturor semnelor serioase de încetinire economică. Joi, instituţia a netezit calea pentru anunţarea de noi stimulente economice în septembrie, precum reluarea programului de achiziţii de active şi reduceri de dobânzi.
În explicarea deciziei, Draghi a menţionat ameninţările războiului comercial mondial, tensiuni geopolitice, riscurile unui Brexit dur, fără acord de comerţ liber, şi încetinirea economiei Chinei. Aceeaşi abordare este aşteptată şi de la Rezerva Federală americană, care ar putea reduce dobânzile săptămâna aceasta.
Statisticile care arată că avansul economic din SUA a încetinit în al doilea trimestru la 2,1% vor sprijini decizia. Fed are de unde să reducă dobânzile pentru că a început mai devreme decât BCE şi alte mari bănci centrale normalizarea politicii monetare. Însă băncii centrale a zonei euro îi va fi mai greu să găsească metode mai creative de relaxare a politicii monetare, având în vedere cât de laxă îi este actuala abordare. Pieţele financiare nu au fost impresionate de promisiunile de joi ale lui Draghi, consecinţa fiind că euro s-a apreciat semnificativ după o scurtă perioadă de scădere în contextul aşteptărilor privind o politică mai laxă.
În următoarele luni, zona euro ar putea fi izbită de două şocuri comerciale. Noul premier britanic Boris Johnson a promis că va scoate Marea Britanie din UE până la sfârşitul lunii octombrie. Un Brexit cu un acord formal de retragere, care să reglementeze relaţiile comerciale dintre cele două părţi, nu este deloc o certitudine. Apoi, preşedintele american Donald Trump are ca termen până în noiembrie să se decidă dacă impune sau nu suprataxe de import pentru autovehiculele construite în UE. Iar Trump are faima de politician imprevizibil. Individual, niciunul dintre aceste pericole nu este catastrofal. Însă într-un mediu cu guverne populiste, cu protecţionism în creştere şi cu tensiuni geopolitice, aceste pericole pot afecta negativ încrederea companiilor şi consumatorilor.
