Cancelarul Germaniei Angela Merkel i-a interzis ministrului său de finanţe, Wolfgang Schaeuble, unul dintre cei mai puternici şi influenţi politicieni europeni, să ofere ajutoare noi Greciei înaintea alegerilor europarlamentare din luna mai de teamă că de reînsufleţirea dezbaterilor privind salvarea celui mai îndatorat stat din zona euro şi focarul crizei datoriilor suverane va profita partidul antieuro Alternativa pentru Germania, potrivit revistei Der Spiegel. Schaeuble este îngrijorat că dacă Grecia nu primeşte ajutor, puterea partidelor radicale greceşti va creşte.
Schaeuble ar fi vrut să dea guvernului de la Atena o „demonstraţie de solidaritate“ promiţând mai mult ajutor din partea zonei euro după alegerile de pe 25 mai.
„El vede pericolul ca fără perspectiva unor noi ajutoare partidele radicale din Grecia să câştige mult teren în alegeri“, suficient pentru a provoca prăbuşirea guvernului de la Atena, notează revista germană.
Însă îngrijorările lui Merkel privind situaţia politică din Germania au determinat-o pe aceasta să blocheze planurile lui Schaeuble de teama că de readucerea în actualitate a problemei sprijinirii financiare a Greciei ar putea profita Alternativa pentru Germania. Germania, cea mai mare economie europeană, este ţara cu cea mai mare contribuţie la programele de salvare a statului elen.
Alternativa este un partid nou apărut pe scena politică germană. Formaţiunea, înfiinţată anul trecut, propune abandonarea monedei euro şi revenirea la marca germană.
La alegerile din septembrie partidul nu a reuşit să câştige vreun loc în parlament, dar cele mai recente sondaje de opinie îi dau acum 7% din voturi, mai mult decât dublu faţă de pragul care i-ar aduce locuri în Parlamentul European.
Miniştrii de finanţe din zona euro au decis în noiembrie că Grecia poate cere ajutor pentru reducerea datoriilor dacă înregistrează surplus bugetar primar. Iar Grecia a încheiat anul trecut cu un excedent de 1,5 miliarde euro la bugetul de stat, excluzând serviciul datoriei de stat, aproape dublu faţă de ţinta convenită cu creditorii internaţionali şi cu un an mai devreme decât prevedeau planurile iniţiale, potrivit premierului Antonis Samaras.
Cu toate acestea, comisarul european pentru afaceri economice Olli Rehn a declarat că se opune ajutorului suplimentar dat statului elen înaintea alegerilor europene. Discuţii privind reducerea datoriilor elene ar putea fi deschise „la vară şi chiar mai târziu“.
Grecia a fost salvată de la faliment prin două programe de finanţare internaţională totalizând 240 miliarde euro stabilite cu statele zonei euro şi cu FMI, care au cerut în schimb măsuri dure de austeritate şi reforme ample. Merkel şi Schaeuble sunt consideraţi principalele forţe care au impus austeritatea.
Articol publicat în ediţia tipărită a Ziarului Financiar din data de 18.02.2014
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
