Business Internaţional

Business Magazin. După criza COVID, criza cipurilor, după inflaţie, după încălzirea globală va veni mama tuturor crizelor

Business Magazin. După criza COVID, criza cipurilor,...

Autor: Bogdan Cojocaru

07.11.2021, 16:15 4293

Este lipsă de gaze, de cipuri, de piese de calitate pentru biciclete. Mâncarea se scumpeşte, iar pandemia loveşte din nou. Până şi ziarele încep să ducă lipsă de hârtie. Lumea trece printr-o criză multiplă fără precedent pe timp de pace şi pare că are în faţă şi altele, cum ar fi încălzirea globală, asupra căreia nu va avea niciun control. Însă într-o economie globală al cărei combustibil este capitalul nimic nu pare mai înspăimântător ca o criză financiară. Deci, când vom avea încă una şi cât de distructivă va fi?

Pentru CEO-ul de la JPMorgan, Jamie Dimon, lucrurile sunt de obicei clare. Când a fost cândva rugat de o fiică de-a sa să definească o criză financiară, el a răspuns că „este ceva care se întâmplă la fiecare cinci până la şapte ani”, scrie Bloomberg. Având în vedere că economia mondială nu şi-a revenit complet din recesiunea cauzată de pandemia de coronavirus şi chiar şi că unele dintre rănile lăsate de colapsul financiar din 2008 încă nu s-au vindecat complet, un astfel de interval de timp scurt te face să te gândeşti la următoarea criză. Când şi de unde va veni ea? Rob Subbaraman, de la Nomura, cu astfel de predicţii se ocupă.

El îşi aminteşte de regretatul academician Rudi Dornbusch, care a observat că „o criză durează mult mai mult decât crezi şi se produce mai rapid decât ai fi crezut”. Pentru a-şi ajuta clienţii, Subbaraman şi-a actualizat modelul de avertizare din timp, numit, cum altfel Cassandra – prinţesa din Troia blestemată de zeul Apollo ca profeţiile sale, deşi corecte, să nu fie crezute de nimeni. Argumentul său este că ratele de dobândă scăzute şi achiziţiile masive de active de către băncile centrale riscă să lase lumea vulnerabilă la bule de active umflate de datorii care la un moment dat vor face implozie, poate chiar brusc. Componentele modelului includ indicatori ai creditului şi datoriei private restante, precum şi ai preţurilor proprietăţilor şi acţiunilor, printre altele. Algoritmul a indicat corect două treimi din ultimele 53 de crize din 40 de economii începâd cu anii 1990.

Şi de unde va veni următoarea criză? Subbaraman apreciază că în prezent şase economii par vulnerabile în următorii trei ani, cea a SUA fiind cea mai expusă riscului. Japonia, Germania, Taiwan, Suedia şi Olanda sunt, de asemenea, îngrijorătoare. Cu rezultatele probabil influenţate de mediul actual inundat de bani ieftini, economistul a aplicat teste de stres pentru un şoc venit de la ratele de dobândă. Dacă s-ar întâmpla acest lucru, ţările aflate în pericol rămân aceleaşi, însă printre ele îşi fac loc şi Franţa, Ungaria, România, Noua Zeelandă şi Portugalia. Ţinând pasul cu vremurile, Nomura a introdus şi ameninţarea unui şoc al schimbărilor climatice asupra stabilităţii financiare. Luând în considerare acest lucru, ţările nordice par bine aşezate, însă 13 economii de piaţă emergente sunt vulnerabile. Pentru Willem H. Buiter, fost economist şef la Citigroup între 2010 şi 2018 şi acum profesor de economie internaţională la Universitatea Columbia, lucrurile sunt şi mai clare.

Citiţi continuarea pe www.businessmagazin.ro

 

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels

AFACERI DE LA ZERO