În toamna anului 2012 cancelarul german Angela Merkel spunea că actuala criză a datoriilor suverane va mai dura cel puţin cinci ani. Aşa a estimat şi guvernatorul Băncii Angliei, Mervyn King. Acum Jens Weidmann, preşedintele Bundesbank, banca centrală germană, a declarat că depăşirea crizei şi a efectelor acesteia va fi o provocare pentru Europa pentru următoarea decadă. Cifrele par să-i dea dreptate. Deşi în multe state europene economiile îşi vor reveni la nivelurile anterioare crizei în viitorul apropiat, nu acelaşi lucru se poate spune despre şomaj, una dintre cele mai grave consecinţe ale crizei.
„Depăşirea crizei şi a efectelor crizei va rămâne o provocare pentru următoarea decadă. Calmul pe care-l vedem poate fi înşelător“, a afirmat Weidmann pentru The Wall Street Journal. Declaraţiile lui contrastează cu cele ale preşedintelui Comisiei Europene Jose Manuel Barroso, care a spus că Europa a depăşit ceea ce a fost mai greu din criză.
Dacă în Germania, Franţa şi ţări mari europene criza nu a erodat semnificativ economiile şi acestea nu vor avea probleme mari în a-şi reveni la nivelurile anterioare crizei, nu acelaşi lucru se poate spune despre, de exemplu, Grecia, Spania sau Portugalia. Produsul Intern Brut (PIB) spaniol va ajunge abia în 2018 la nivelul din 2008, potrivit estimărilor Fondului Monetar Internaţional. Pentru Grecia, perspectiva revenirii este şi mai îndepărtată şi depăşeşte intervalul luat în considerare de FMI. Dacă în Polonia, cea mai mare economie din Europa de Est, economia a crescut constant în timpul crizei, pentru cea a României 2015 va fi anul în care PIB-ul va ajunge la fel de mare ca în 2008.
În privinţa ratei şomajului, acum în multe state la niveluri ridicate record, situaţia este mai gravă în condiţiile în care 2008 va fi anul de minim timp de mai mult de o decadă de acum încolo pentru o mare parte din economii.
Situaţia este cu atât mai gravă cu cât o parte din oficialii marilor bănci centrale ale lumii recunosc că orbecăie în ghidarea economiilor, iar FMI este tot mai îngrijorat de efectele secundare pe termen lung ale dobânzilor apropiate de zero.
Lorenzo Bini Smaghi, fost membru al conciliului guvernator al BCE, din care face parte şi Weidmann, a redat dispoziţia din rândul bacherilor: „Nu înţelegem pe deplin ce se întâmplă în economiile avansate“.
Mervyn King a atenţionat că „există riscul să pară că am promis prea mult sau că am permis ca prea mult să fie aşteptat de la noi“.
Riscurile banilor ieftini
Jose Vinalas, directorul pentru stabilitate financiară al FMI, atenţionează asupra a trei riscuri pe care le aduc politicile monetare relaxate. Primul este ca, în SUA, standardele de creditare pentru companii să coboare la niveluri asociate cu etapele de final ale unui ciclu boom-colaps în creditare. Apoi policile monetare relaxate pot încuraja companiile din economiile emergente să se îndatoreze în valută, ceea ce la face vulnerabile la fluctuaţiile cursului de schimb. Al treilea pericol este ca retragerea politicilor să ducă la o creştere a dobânzilor care să destabilizeze pieţele de creditare, notează Financial Times.
Weidmann însă a indicat că BCE ar putea reduce dobânzile dacă datele privind inflaţia şi economia sugerează că acest lucru este necesar.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
