Bulgaria a făcut primul pas spre a-şi reduce dependenţa de energia rusească prin semnarea unui acord cu compania de tehnologie nucleară americană Westinghouse pentru construirea reactorului nr. 7 al centralei nucleare Kozlodui, scrie The Wall Street Journal.
Prin acest acord, Westinghouse primeşte o participaţie de 30% în compania care va construi reactorul. Unitatea, care va avea o capacitate de 1.000 MW, va costa peste 5 miliarde de dolari. Spre comparaţie, ambele reactoare ale centralei nucleare Cernavodă au o capacitate de 706 MW.
Westinghouse va pune la dispoziţie toate echipamentele necesare pentru viitorul reactor, tehnologie la standarde europene şi combustibilul.
Centrala de la Kozlodui este veche şi două reactoare cu tehnologie rusească au fost dezafectate ca o condiţie a intrării Bulgariei în UE. Capacitatea actuală a centralei de la Kozloduy este de 2.000 MW. Centrala acoperă aproximativ 40% din energia Bulgariei. Bulgaria este în prezent 100% dependentă de Rusia pentru gaze naturale, petrol şi combustibil nuclear.
Westinghouse va lansa o licitaţie pentru construirea reactorului până în vara viitoare, iar reactorul ar trebui să devină funcţional până în 2023.
Michael Kirst, vicepreşedintele Westinghouse pentru Europa Centrală şi de Est, a declarat că acordul a fost aprobat de toate partidele politice importante şi că acorduri suplimentare va trebui să fie aprobate de guvernele viitoare ale ţării.
Condiţiile de finanţare, designul, licenţierea şi detaliile legate de construirea propriu-zisă a reactorului nu au fost încă puse la punct.
Finanţarea reactorului va veni probabil de la bănci de export din SUA, Japonia şi poate Marea Britanie, a explicat Kirst. Westinghouse este controlată de compania japoneză Toshiba.
Compania americană a anunţat că după finalizarea construcţiei va renunţa la participaţie, iar statul bulgar va deveni singurul acţionar.
Ungaria a semnat un acord cu compania nucleară Rosatom în care partea rusă va finanţa integral dezvoltarea şi construirea a două reactoare la singura centrală nucleară a ţării, de la Paks, la un cost estimat la peste 10 miliarde de euro. Finanţarea va veni, de asemenea, de la ruşi.
În România, Ceauşescu a optat pentru tehnologia canadiană (CANDU) pentru centrala nucleară de la Cernavodă, special pentru a evita dependenţa de URSS. Canadienii foloseau uraniul natural, neîmbogăţit, România având propriile mine de uraniu. Celelalte ţări din blocul comunist trimiteau uraniul în URSS pentru a fi îmbogăţit.
