Un jurnalist ieşit la pensie urmăreşte preţurile ingredientelor folosite la borş, renumita ciorbă tradiţională rusească, pentru a „documenta“ creşterea puternică a preţurilor alimentelor în Rusia, potrivit Wall Street Journal.
În fiecare lună, Natalia Atuşina găteşte borş rusesc în oraşul său natal Omsk. Acum un an, aceasta a cumpărat ingredientele cu 165 de ruble (3,20 dolari). În aprilie, acestea costau aproape 247 de ruble.
Ciorba acesteia este baza „Indicelui Borş“, un indicator pe care soţul său Serghei Komarovskik l-a inventat anul trecut pentru a urmări costurile legate de alimente în oraşul siberian. De atunci, preţul borşului a crescut cu 49,5%, dovada clară a impactului puternic al inflaţiei din Rusia asupra traiului zilnic din această ţară.
„Borşul este un indicator foarte obiectiv,“ spune Komarovskik, un jurnalist ieşit la pensie. „Borşul nu minte“.
În martie, Rusia a înregistrat cea mai rapidă creştere a inflaţiei anualizate, în contextul prăbuşirii preţurilor petrolului, al devalorizării rublei şi al embargoului autoimpus de Kremlin asupra importurilor alimentare din Occident ca reacţie la sancţiunile cu care este pedepsit pentru că destabilizează Ucraina.
Astfel, inflaţia a ajuns la 16,9%, potrivit serviciului de statistică al ţării, în timp ce veniturile nu pot ţine pasul cu scumpirile.
Cele mai dramatice creşteri au fost înregistrate la preţurile produselor proaspete. Alimentele s-au scumpit cu 23% în martie comparativ cu aceeaşi lună a anului trecut, iar fructele şi legumele cu 38%.
Totuşi, până acum nu există prea multe semne că ruşii consideră Kremlinul responsabil pentru această situaţie. Autorităţile au prezentat interdicţia asupra importurilor drept o măsură patriotică menită să apere Rusia şi să impulsioneze agricultura locală. Creşterea preţurilor la produsele aflate sub embargo a fost mascată de un val general de creşteri la aproape toate produsele.
Interdicţia introdusă de Kremlin a adăugat 2,5 puncte procentuale la inflaţia totală din Rusia în luna februarie, potrivit Ministerului Dezvoltării Economice.
Chiar şi alimentele de bază produse în Rusia s-au scumpit. Producătorii au început să-şi majoreze preţurile văzând inflaţia la alte produse şi în unele cazuri au adus preţurile mai aproape de cele pe care produsele lor le-ar obţine peste hotare.
În Moscova, economiştii estimează că majorările îşi vor pierde curând energia dacă nu vor exista fluctuaţii radicale ale rublei sau ale preţului petrolului. Inflaţia săptămânală a încetinit până la cea mai scăzută rată din jumătate de an la începutul lunii aprilie. Totuşi, preţurile alimentelor vor rămâne probabil ridicate.
Recent, preşedintele rus Vladimir Putin a admis că embargo-ul instituit de Kremlin a împins în sus preţurile alimentelor, dar a asigurat că ritmul de creştere a inflaţiei a început să încetinească şi că rubla se întăreşte. „Trebuie să avem răbdare, pentru că dezvoltarea agriculturii locale este inevitabilă“.
Din momentul preluării puterii de către Putin în 1999, creşterea economică puternică şi majorarea preţurilor la materii prime au impulsionat câteodată creşterea inflaţiei, însă această creştere a venit pe fondul unei creşteri reale a veniturilor. Un sondaj recent a indicat creşterea preţurilor drept cea mai mare temere a ruşilor.
„Întrebarea este dacă oamenii sunt dispuşi să continue să ignore această problemă sau dacă nemulţumirile vor creşte“ spune analistul politic rus Mihail Vinogradov.
Între timp, autorităţile iau măsuri pentru temperarea inflaţiei. Spre exemplu, Serviciul Federal Antimonopol a susţinut o iniţiativă a celor mai mari retaileri alimentari din Rusia cu privire la limitarea creşterii preţurilor unor produse „cu relevanţă socială“ timp de două luni.
În Omsk, Atuşina, în vârstă de 60 de ani, face borşul după o reţetă pe care o are de la bunica sa. Creşterea preţurilor a afectat-o mai mult decât înainte pentru că ea şi soţul său au pensii de stat, spune aceasta.
Totuşi, cei doi spun că vor continua să facă borş, nu numai pentru a monitoriza inflaţia, dar şi pentru că „borşul este delicios“.
