Acum, ţara nordică se luptă să-şi cureţe propriile finanţe în încercarea disperată de a depăşi o recesiune de trei ani ce l-a determinat pe ministrul de finanţe al ţării s-o caracterizeze drept „bolnavul Europei“, scrie Reuters.
Eforturile premierului Juha Sipila de a reduce numărul sărbătorilor şi salariile au generat uriaşe greve şi proteste, în timp ce o amplă reformă în sectorul sănătăţii a scos la suprafaţă diviziunile ideologice din interiorul guvernului său de coaliţie.
Au existat chiar şi apeluri pentru o dezbatere în parlament cu privire la oportunitatea ieşirii Finlandei din zona euro pentru a permite ţării să-şi devalorizeze moneda în scopul impulsionării exporturilor, semn clar al frustrării ce cuprinde ţara.
În cea mai recentă manifestare a dificultăţilor legate de reducerea cheltuielilor în statele membre ale zonei euro, Sipila are în faţă o adevărată provocare politică.
Acesta trebuie să implementeze reforme majore pentru a spori competitivitatea şi încuraja creşterea economică, încercând în paralel să mulţumească sindicatele pentru a evita noi greve şi acorduri costisitoare în ceea ce priveşte salariile anul viitor.
Atât şomajul, cât şi datoria publică sunt în creştere într-o ţară afectată de costuri ridicate cu forţa de muncă, declinul diviziei de telefoane a companiei fanion Nokia şi recesiunea din Rusia, una dintre cele mai mari pieţe de export a acesteia.
Iar, în condiţiile unei îmbătrâniri rapide a populaţiei, economiştii spun că perspectivele sunt sumbre pentru Finlanda, care şi-a pierdut ratingul de credit triplu A şi se confruntă cu cea mai lungă perioadă de declin economic de la cel de-al doilea război mondial.
Sipila, care a avertizat că Finlanda ar putea fi următoarea Grecie, vizează reduceri de cheltuieli de 10 miliarde de euro anual până în 2030.
În acest scop, guvernul, aflat la putere de cinci luni, intenţionează să reformeze sectorul medical, guvernele locale şi pieţele muncii pentru a impulsiona creşterea ratei ocupării forţei de muncă şi competitivitatea exporturilor.
