FMI şi ceilalţi creditori internaţionali, care au cheltuit 42 mld. dolari începând cu 2009 pentru a evita o criză bancară în Europa de Est, ar putea fi forţaţi să susţină din nou financiar regiunea pentru a limita efectele procesului de limitare a expunerii prin care trec băncile occidentale, scrie Bloomberg.
FMI, Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare, Banca Mondială şi Banca Europeană de Investiţii ar trebui "să fie pregătite să ofere ajutor financiar şi asistenţă băncilor" din Estul Europei, conform comunicatului emis de grupul Iniţiativa Viena.
"Acest lucru poate avea un impact puternic", spune Erik Berglof, economistul-şef al BERD. "Conducerile băncilor iau decizii cu privire la active ce pot avea o valoare mică în bilanţ, dar atunci când te uiţi la diviziile din Europa de Est, acestea sunt de o importanţă sistemică în ţările în care operează".
Autorităţile de reglementare şi cele naţionale încearcă să protejeze creşterea economică a ţărilor din Europa de Est în condiţiile în care creditorii din Vest trebuie să se supună noilor reguli mai aspre privind cerinţele de capital.
Aproape trei sferturi din sectorul bancar din regiune este controlat de bănci vest-europene precum UniCredit, Erste sau Raiffeisen, bănci care acum trebuie să strângă capital supliementar şi caută să vândă unele active, generând temeri cu privire la restrângerea creditării.
Grupul de la Viena cere autorităţilor din Vestul Europei să colaboreze la recapitalizarea băncilor şi să ia în considerare efectele asupra subsidiarelor din alte ţări.
Băncile ar putea reduce finanţarea cu circa 30 mld. euro anul acesta, conform estimărilor lui Patrick Butler, membru în boardul Raiffeisen. "Comparaţi această cifră cu creşterea creditării pe care am văzut-o în anii 2006 şi 2007 de 200 de miliarde de euro pe an şi o să vedeţi că nu va genera o criză a creditului", susţine Butler.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
