Şefii finanţelor statelor europene se vor confrunta vineri cu cereri ale comunităţii internaţionale pentru limitarea efectelor crizei datoriilor, aşteptările tot mai mari pentru intrarea Greciei în încetare de plăţi evidenţiind cea mai mare ameninţare pentru economia mondială, potrivit Bloomberg.
Eşecul Europei de a calma temerile investitorilor în privinţa datoriilor va reprezenta tema centrală la reuniunea miniştrilor de Finanţe şi şefilor băncilor centrale din statele G7, programată pentru vineri noapte şi sâmbătă la Marseille.
"Orice recesiune mondială va purta amprenta Europei. Europa este adevăratul risc", a afirmat Constance Hunter, economist şef la compania Aladdin Capital Management, care administrează active de 12 miliarde de dolari.
Acesta nu este, însă, singurul risc în contextul eforturilor autorităţilor de a împiedica o reeditare a celei mai grave recesiuni de la Marea Depresiune din anii '30, care a urmat prăbuşirii Lehman Brothers în septmbrie 2008. Organizaţia pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică a afirmat, joi, că economia statelor G7 va înregistra o creştere foarte redusă în ultimul trimestru al anului, afectată de declinul din zona euro.
Fiecare membru G7 se luptă pe mai multe fronturi pentru a preveni transformarea încetinirii economice într-o criză mondială. Băncile centrale semnalează politici monetare mai relaxate. Preşedintele SUA, Barack Obama, a anunţat noi eforturi de a diminua şomajul de 9,1%. Japonia încearcă să împiedice aprecierea yenului să-i submineze exporturile. Dobânzile băncilor centrale se află, deja, la minime record, iar îndatorarea publică la niveluri ridicate.
"Situaţia se înrăutăţeşte, iar marea diferenţă dintre prezent şi câţiva ani în urmă este că rămânem fără instrumente de intervenţie. Există o probabilitate de 60% pentru o nouă contracţie în economiile avansate", a declarat, marţi, într-un interviu, economistul Nouriel Roubini.
Costul de asigurare a datoriilor Greciei a urcat, joi, la un nou record, indicând o probabilitate de 91% pentru intrarea ţării în încetare de plăţi. Un indicator care măsoară reticenţa băncilor din Europa de a se împrumuta între ele a ajuns la maximul a doi ani şi jumătate, iar bursele au pierdut circa 5.000 de miliarde de dolari din capitalizare de la începutul lunii iulie.
"Posibilitatea unei situaţii Lehman Brothers în Europa ne va ţine pe toţi treji noaptea", a spus, marţi, Niall Ferguson, profesor de economie la Harvard, în timpul unei emisiuni la Bloomberg TV.
Oficialii care vor participa la întâlnirea G7 împărtăşesc opinia că Europa trebuie să facă mai mult pentru a-şi pune în ordine situaţia financiară, notează Bloomberg.
Secretarul Trezoreriei SUA, Timothy Geithner, le va cere omologilor săi din Franţa şi Germania, Francois Baroin şi Wolfgang Schaeuble, să adopte "măsuri mai agresive" pentur a proteja băncile şi pentru a asigura guvernelor posibilitatea de a se împrumuta la dobânzi sustenabile, potrivit unei opinii publicate, joi, în cotidianul Financial Times.
Preşedintele Băncii Mondiale, Robert Zoellick, a avertizat, marţi, că perspectivele Europei depind de deciziile politice. Directorul Fondului Monetar Internaţional, Christine Lagarde, a cerut zonei euro să recapitalizeze băncile, forţat dacă este necesar, şi să evite înăsprirea prea puternică a politicilor monetare.
Lagarde ar putea folosi reuniunea pentru a accelera eforturile FMI de a găsi "sprijin în privinţa creşterii economice", a afirmat economistul şef al Royal Bank of Scotland, Jacques Cailloux.
Economiştii Morgan Stanley şi-au anunţat, miercuri, clienţii că, în contextul epuizării programelor de stimulare şi al legăturii dintre datele negative şi pieţele activelor, băncile centrale ar putea colabora pentru o relaxare a politicilor monetare chiar de la sfârşitul acestei săptămâni.
Preşedintele Băncii Centrale Europene, Jean-Claude Trichet, a avertizat, joi, în privinţa "incertitudinilor deosebit de ridicate şi a riscurilor intensificate" pentru economia zonei euro. Şeful Rezervei Federale a SUA, Ben Bernanke, a afirmat, cu câteva ore mai târziu, că autorităţile americane vor discuta în această lună instrumentele pe care le-ar putea folosi pentru a sprijini recuperarea.
Totodată, Banca Elveţiei a impus, marţi, un plafon maxim pentru franc, după ce moneda s-a apreciat la un nivel record faţă de euro şi a afectat exportatorii. Băncile centrale din Brazilia, Canada, Suedia, Australia şi Cehia şi-au indicat, în această săptămână, disponibilitatea de a menţine politicile economice relaxate.
Oficialii G7 se întâlnesc la Marseille în această noapte şi sâmbătă. Chiar dacă nu va exista un comunicat de presă formal după reuniune, ministrul francez de Finanţe va informa jurnaliştii după încheierea discuţiilor, sâmbătă. În declaraţia comună din august, membrii G7 s-au angajat "să ia toate măsurile necesare pentru a sprijini stabilitatea financiară şi creşterea", după retrogradarea ratingului suveran al SUA şi înrăutăţirea situaţiei Spaniei şi Italiei pe pieţele financiare.
Reprezentanţii ţărilor G7 se întrunesc în contextul intensificării crizei din zona euro la aproape doi ani de la debutul acesteia în Grecia, notează Bloomberg. Au fost necesare pachete de ajutor financiar pentru Portugalia şi Irlanda, iar Banca Centrală Europeană a fost nevoită să cumpere obligaţiuni ale Spaniei şi Italiei.
Influenţaţi de nemulţumirea alegătorilor şi divergenţe ideologice, liderii politici europeni amplifică neliniştea investitorilor prin eşecul de a se pune de acord asupra termenilor pachetelor de ajutor financiar. Finlanda cere garanţii din partea Greciei, iar parlamentarii germani vor drept de veto. Europenii s-au situat pe poziţii diferite şi în privinţa fondului de salvare al uniunii monetare, dar şi a consolidării uniunii fiscale, considerată de investitori necesară pentru a proteja viitorul euro.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
