5.000 de locuinţe pentru peste 10.000 de oameni, spaţiu pentru 5.000 de studenţi şi pentru 20.000 de angajaţi din industrie şi cercetare şi 200 de hectare de spaţiu verde. Reconstrucţia fostului aeroport Tegel reprezintă o oportunitate uriaşă pentru capitala germană, care a avut probleme cu marile proiecte de infrastructură. În Berlin se construieşte, se reface şi se modernizează încontinuu, însă actualele planuri depăşesc în amploare orice s-a făcut după căderea Zidului Berlinului. Dar şi provocările ar putea fi pe măsură. Pe lângă cele politice, inerente unor vremuri de criză şi care aduc schimbări importante, Germania se loveşte de o penurie de forţă de muncă, în pofida fluxului masiv de imigranţi din anii trecuţi şi a faptului că mulţi muncitori din Europa de Est şi Balcani şi-au găsit de lucru acolo.
Când Berlinul a fost prins în criza coronavirusului, acesta a transformat aeroportul Tegel în centru de vaccinare, însă odată cu temperarea pandemiei, această utilizare va fi abandonată, oferind oraşului o oportunitate de dezvoltare uriaşă, scrie Bloomberg.
Pentru zona de peste două ori dimensiunea oraşului Monaco, planul prevede zone fără maşini, locuinţe pentru peste 10.000 de rezidenţi şi un parc tehnologic modern în jurul şi în interiorul clădirii terminalului. Aproape jumătate din spaţiu va fi alocat unei rezerve naturale, iar apa de ploaie va fi conservată ca parte a unui concept de sustenabilitate.
Este cel mai amplu proiect de reconstrucţie de la căderea Zidului Berlinului din urmă cu peste 30 de ani, însă în contextul apropierii rapide a alegerilor şi presiunilor resimţite de autorităţi din cauza unei crize de locuinţe, există posibilitatea ca acesta să eşueze, completând şirul de proiecte majore de infrastructură abandonate.
Proiectul este politic de la bun început. Reconstrucţia, estimată să coste în total 8 miliarde de euro sub formă de fonduri publice şi private, ar urma să înceapă pe 5 august.
Deşi proiectul include locuinţe sociale în proporţie de aproximativ 40%, conceptul, adoptat în 2013 după cinci ani de discuţii, pare să nu se alinieze cu un oraş care se chinuie să ţină pasul cu propria dezvoltare.
Proiectul ar putea chiar contribui la supraaglomerarea Berlinului.
Conceptul de mobilitate al proiectului se bazează pe transportul public, iniţial autobuze electrice, şi piste de bicicletă. Maşinile private nu vor avea acces în zonă.
Construcţia se va baza pe materiale sustenabile din punct de vedere al mediului.
Însă cu ce muncitori se va construi?
Un număr de industrii din Germania, printre care şi construcţiile, au ajuns să se bazeze pe muncitori din Europa în condiţiile în care populaţia în ritm rapid de îmbătrânire nu acoperă cerinţele legate de forţa de muncă ale economiei.
Germania se confruntă cu un deficit uriaş de muncitori străini calificaţi, avertiza recent un oficial guvernamental de top. Pandemia de coronavirus nu a făcut decât să agraveze această situaţie.
