Într-un Berlin supraaglomerat, lovit de o criză acută a locuinţelor la preţuri accesibile şi de chirii ridicate şi cu o populaţie germană în îmbătrânire, berlinezii au votat să-i evacueze silit pe marii proprietari de apartamente.
Este vorba despre un referendum care a atras duminică la un vot paralel cu cel pentru parlament mai mulţi berlinezi ca niciodată, iar rezultatul, semn al frustrării şi disperării create de preţurile prea mari ale locuinţelor şi de explozia chiriilor, ar putea fi începutul unei tendinţe care va trimite unde de şoc în întreaga Europă.
Berlinul era considerat cândva una dintre cele mai ieftine capitale europene, însă în ultimii ani preţurile locuinţelor de acolo au înregistrat printre cele mai rapide creşteri din lume. Chiriile s-au dublat în ultimul deceniu. Găsirea unei locuinţe libere de închiriat a devenit o loterie şi un chin mai ales pentru cei cu venituri reduse.
Circa 80-85% dintre berlinez locuiesc cu chirie, iar berlinezii nu sunt şi n-au fost niciodată printre cei mai bogaţi europeni. La preţurile mari au contribuit supraaglomerarea, mai acută în Berlinul capitalist, care se confrunta deja cu probleme locative înainte de reunificare, speculatorii şi faptul că autorităţile au vândut locuinţele publice pe nimic după căderea Zidului Berlinului.
Din 1990, Berlinul a vândut aproape 200.000 de apartamente către fonduri de hedging şi firme de private equity. Între timp, oraşul s-a extins semnificativ, ceea ce a crescut şi mai mult presiunile din piaţa imobiliară. Construirea de locuinţe nu a mai putut ţine pasul cu creşterea urbană. În acest context, marii proprietari de apartamente au devenit foarte puternici. Noile contracte pentru chirie conţin în general creşteri drastice de preţuri. Astfel, din frustrarea generală s-a născut campania „Exproprierea Deutsche Wohnen“.
Deutsche Wohnen este cel mai mare proprietar de locuinţe din Berlin, un landlord care a achiziţionat o mare parte din apartamente de la autorităţile locale confruntate cu probleme financiare. Campania a culminat cu un referendum duminică. Votul pentru parlament a arătat că nemţii vor schimbare, împărţind puterea partidelor mari formaţiunilor mai mici. Şi berlinezii au vrut schimbare şi au mers în număr record să voteze pentru exproprierea marilor proprietari de locuinţe. Votul nu înseamnă exproprierea sau socializarea automată a locuinţelor, ci că guvernul local va trebui să dezbată voinţa populară. Ce se întâmplă în Berlin poate deveni începutul unor dezbateri europene privind viitorul politicilor pentru locuinţe la preţuri accesibile.
Referendumul din capitala Germaniei este rezultatul eşecului eforturilor autorităţilor de a pune un prag chiriilor. Limita a fost introdusă în februarie 2020 şi a îngheţat pentru cinci ani chiriile a 90% din apartamentele oraşului. De asemenea, legea a asigurat reduceri ale chiriilor pentru mulţi dintre locuitori. Iniţiativa a fost însă declarată neconstituţională de Curtea Constituţională în aprilie deoarece a fost aplicată doar la nivel de land şi se suprapunea cu legea federală privind locuinţele.
De această dată, iniţiatorii acţiunii „Exproprierea Deutsche Wohnen“ cred că pot avea succes în justiţie doarece constituţia germană permite naţionalizările şi exproprierile pentru binele comun. Deutsche Wohnen deţine circa 113.000 de locuinţe în capitala germană. Iniţiativa este îndreptată mai ales împotriva acestei companii, cel mai mare proprietar de locuinţe din Europa, însă afectează şi landlorzi mai mici care au în proprietate peste 3.000 de unităţi locative. Campania prevede achiziţionarea de către stat a acestor locuinţe la preţuri „cu mult sub cele ale pieţei“. Pe piaţa de profil, mărimea contează. Actuala lege locală privind locuinţele prevede că chiriile nu pot creşte cu mai mult de 10% faţă de media unei zone. Însă dacă un landlord deţine majoritatea proprietăţilor din zona respectivă, el poate ajusta în sus foarte uşor acestă medie, făcând legislaţia ineficientă. Cu alte cuvinte, marii proprietări pot manipula piaţa pentru a zădărnici protecţia socială.
Activiştii de la „Exproprierea Deutsche Wohnen“ spun că o eventuală lege izvorâtă din referendumul de duminică va forţa în jos preţurile apartamentelor expropriate , ceea ce va influenţa chiriile nu doar pentru apartamentele socializate ci pentru toată piaţa. De asemenea, eventualul succes ar arăta lumii că societatea are putere asupra marilor speculatori şi capitalişti şi că, până la urmă, a avea o locuinţă este unul dintre drepturile omului. În plus, exproprierile vor descuraja investiţiile în scop speculativ. Social democraţii, câştigătorii alegerilor parlamentare, s-au opus de la început iniţiativei. Însă campania a influenţat deja politicile berlineze.
Pe 17 septembrie, autorităţile locale au obţinut un acord pentru răscumpărarea a 14.750 de apartamente de la Deutsche Wohnen şi Vonovia la preţul de 2,46 de miliarde de euro. Cele două companii intenţionează să fuzioneze. Berlinul are nevoie de 20.000 de locuinţe noi pe an.
