"Este nevoie de forţa fizică şi psihică, forţă care în ultimele luni s-a deteriorat, ceea ce m-a făcut să recunosc că nu mai am capacitatea necesară pentru a-mi îndeplini atribuţiile. Din acest motiv, şi în cunoştinţă de cauză privind gravitatea faptei, declar liber că renunţ la postul de episcop al Romei, succesorul Sfântului Petru", a declarat Papa Benedict al XVI-lea, citat de agenţia Thomson Reuters.
Cel mai recent papă care a demisionat este Gregory al XII-lea (1406-1415), care a recurs la această soluţie pentru a pune capăt Schismei Occidentale, sau Schisma Papală, o scindare în sânul Bisericii Catolice între anii 1378 şi 1417.
Cauzele demisiei
Suveranul Pontif în vârstă de 85 de ani nu a demisionat din cauza "unor dificultăţi în papalitate", iar decizia sa i-a luat prin surprindere chiar şi pe cei mai apropiaţi clerici ai săi, potrivit unui purtător de cuvânt al Vaticanului.
Singura persoană care ştia de mai multe luni de intenţia pontifului este fratele acestuia, Georg Ratzinger, care a menţionat că Papa a fost sfătuit de medicul său să nu mai călătorească. Georg Ratzinger a afirmat că în ultima perioadă fratele său avea mari dificultăţi în a se deplasa, iar demisia este parte a unui "proces natural", notează BBC.
Papa Benedict al XVI-lea, al cărui nume adevărat este Joseph Ratzinger, este primul papă german ales în ultimul mileniu. El se numără printre cele mai bătrâne feţe bisericeşti alese în funcţia de papă, având 78 de ani în anul 2005, când i-a urmat la şefia Bisericii Catolice Papei Ioan Paul al II-lea, de origine poloneză. Benedict al XVI-lea a reprezentat, de asemenea, şansa Germaniei de reînnoire spirituală după atrocităţile naziştilor în cel de-al Doilea Război Mondial.
Posibilii succesori
După Papa Ioan Paul al II-lea şi Benedict al XVI-lea, postul de papă, care înainte era rezervat italienilor, poate fi acum ocupat de orice cardinal indiferent de naţionalitate.
Doi oficiali de la Vatican au dat indicii surprinzătoare cu privire la posibilii succesori. Potrivit acestora, există posibilitatea ca noul papă să vină din America de Sud.
"Cunosc episcopi şi cardinali din America Latină care ar putea să îşi asume responsabilitatea pentru întreaga Biserică", a spus arhiepiscopul german Gerhard Mueller, care a preluat locul Papei Benedict la conducerea Congregaţiei pentru Doctrina Credinţei. Potrivit Bisericii, "creştinismul nu are centrul în Europa", a adăugat el.
Dacă într-adevăr este rândul Americii Latine la conducerea Vaticanului şi a Bisericii Catolice, atunci principalii candidaţi ar fi Odilo Scherer, arhiepiscop din Brazilia, sau italiano-argentinianul Leonardo Sandri, care acum conduce Departamentul bisericilor orientale de la Vatican.
Dacă succesorul Papei Benedict al XVI-lea va fi tot european, candidaţi cu şanse mari sunt arhiepiscopul din Milano Angelo Scola şi arhiepiscopul Vienei Christoph Schoenborn. Aproximativ jumătate din cardinalii care pot vota următorul papă sunt din Europa, cu toate că doar un sfert din catolicii din lume trăiesc pe acest continent.
Printre potenţialii succesori se numără, de asemenea, cardinalul canadian Marc Ouellet şi cardinalul Timothy Dolan din New York.
Purtătorul de cuvânt al Vaticanului Federico Lombardi a anunţat că un nou papă va fi desemnat, cel mai probabil, până la Paşti - 31 martie, notează The New York Times.
Scandalurile
Majoritatea scandalurilor care au pătat imaginea Vaticanului în timpul Papei Benedict s-au legat de preoţi care au abuzat copii.
Papa a solicitat o anchetă oficială în privinţa unor astfel de abuzuri în Irlanda în urma căreia au demisionat mai mulţi episcopi. Un alt scandal care a făcut înconjurul lumii a izbucnit anul trecut, când majordomul Papei a divulgat informaţii cu privire la acte de corupţie din interiorul Vaticanului.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
