Alimentele de bază se scumpesc puternic în tot Belarusul, ceea ce pune sub presiune bugetele a milioane de locuitori şi sporeşte nemulţumirea publică la adresa liderului ţării Alexander Lukaşenko, ultimul dictator din Europa, scrie The Wall Street Journal.
Ani la rând, preţurile alimentelor s-au menţinut relativ stabile, graţie subvenţiilor guvernamentale. Acum însă, consumatorii urmăresc evoluţia preţurilor cu îngrijorare, aşteptându-se la o reducere a subvenţiilor în urma diminuării rezervelor de lichidităţi ale statelor. Inflaţia a afectat deja majoritatea sectoarelor economiei, o economie care trece prin cea mai severă criză de când Lukaşenko a venit la putere.
Deficitul comercial în creştere din această ţară dependentă de importuri a erodat rezervele monetare ale ţării, iar majorarea salarială de 30% acordată anul trecut angajaţilor guvernamentali a secat şi mai mult vistieria statului. Drept reacţie, guvernul a devalorizat rubla cu 40% în mai, iar în septembrie a permis monedei locale să fluctueze liber în raport cu dolarul şi euro, generând o creştere scăpată de sub control a inflaţiei, proteste la nivel naţional şi apeluri adresate preşedintelui în sensul accelerării reformelor economice şi politice.
Potrivit oficialilor băncii franceze BNP Paribas, inflaţia ar putea atinge aproape 70% anul acesta, afectând creşterea economică şi posibil împingând ţara într-o recesiune de scurtă durată. Economia ţării ar putea reveni pe creştere anul viitor, spun oficialii băncii, odată ce nivelul scăzut al rublei va revigora exporturile. Prăbuşirea totală a acestei economii dirijate de stat a fost până acum evitată graţie exporturilor ţării de produse petroliere şi îngrăşăminte cu potasiu către Europa şi alte regiuni, spune banca.
"Devalorizarea puternică şi recenta decizie de a permite fluctuarea liberă a rublei au redus nivelul de trai, fiind necesare reforme economice pentru depăşirea crizei", spune Julia Tsepliaeva, economist în cadrul BNP Paribas.
Devalorizarea rublei a pus presiune în special pe proprietarii de companii private, care nu beneficiază de sprijin guvernamental de genul garanţiilor salariale acordate angajaţilor companiilor de stat, care au un aport de aproximativ 70% la economia Belarusului.
Optimismul multor belaruşi este în scădere în condiţiile în care preţurile continuă să crească, iar acest lucru ar putea avea consecinţe politice mai adânci, spune Tsepliaeva. "Nu am exclude proteste sociale ample care ar putea determina schimbări radicale la nivel politic. Şansele izbucnirii unei revoluţii sunt limitate însă având în vedere că guvernul a reuşit până acum să ţină criza sub control", adaugă aceasta.
Potrivit unui sondaj realizat recent, numai 30% din electorat îl susţine în prezent pe Lukaşenko. Încrederea în preşedinte nu este în scădere numai în rândul tinerilor. Oamenii mai în vârstă îl critică din ce în ce mai dur pe preşedinte odată cu scăderea puterii de cumpărare a pensiilor lor.
Criticile directe aduse preşedintelui au condus la acţiuni repetate îndreptate împotriva liderilor opoziţiei, în special în decembrie şi din nou în mai, când mai multe sute de protestatari şi jurnalişti care au contestat legitimitatea realegerii lui Lukaşenko au fost închişi. De atunci, protestele publice au luat amploare.
Totuşi, liderii opoziţiei sunt în continuare deschişi unui dialog cu guvernul. Principalul grup de susţinere a drepturilor omului din Belarus, Viasna, a cerut preşedintelui să participe la discuţii privitoare la reforme politice şi economice, cerând însă ca protestatarii şi jurnaliştii închişi să fie eliberaţi înainte de începerea discuţiilor.
În faţa presiunilor exercitate de guvernele occidentale, care au condiţionat acordarea de sprijin financiar de schimbări de ordin politic, Lukaşenko a promis luna trecută să elibereze protestatarii şi să accelereze procesul de privatizare, arătându-se chiar dispus să discute cu liderii opoziţiei. Deşi 11 protestatari au fost eliberaţi de atunci, nu au existat semne până acum că ar urma să fie lansate discuţii cu opoziţia.
O cale prin care Belarusul ar putea ieşi din criză ar fi accelerarea vânzărilor de active de stat, spun economiştii. Aceştia arată că vânzarea firmei de transport de gaze Beltransgaz, a producătorului de potasiu Belkaliy şi a BelTelecom, care ar putea adăuga o sumă combinată de 3 mld. $ finanţelor ţării, este vitală. În acelaşi timp, deşi linii de credit cum ar fi cea de
1 mld. $ acordată de China ar putea limita impactul crizei, este posibil ca acestea să nu fie suficiente pentru a redresa situaţia ţării.
Standard & Poor's, care a continuat luna trecută seria reducerilor de rating de credit al Belarusului, a avertizat că dependenţa de împrumuturi ar putea genera noi probleme, adăugând că nu este "sigur" că guvernul va fi capabil să acceseze noi credite de genul celui primit de la China.
"În lipsa eforturilor de soluţionare a problemelor economice, situaţia se va agrava, iar încrederea oamenilor va scădea în continuare", spune Alexander Davidovich, un muncitor în vârstă de 50 de ani din Minsk. "Acest lucru ar putea duce la noi proteste."
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
