Business Internaţional

BCE lasă inflaţia să zburde liber şi retrage doar foarte prudent stimulentele de politică monetară, semn că prioritatea este creşterea economică în zona euro. În SUA şi Marea Britanie, băncile centrale au pornit război contra creşterii preţurilor

Preşedinta BCE, Christine Lagarde, a spus că inflaţia din zona euro va fi mai mare de 2% în cea mai mare parte a anului viitor, că economia va depăşi nivelurile de dinainte de pandemie în T1, că sincopele de pe lanţurile de aprovizionare se vor reduce în 2022, când şi preţurile energiei se vor stabiliza. De asemenea, este improbabilă, dar nu imposibilă, majorarea dobânzilor anul viitor.

Preşedinta BCE, Christine Lagarde, a spus că inflaţia din zona euro va fi mai mare de 2% în cea mai mare parte a anului viitor, că economia va depăşi nivelurile de dinainte de pandemie în T1, că sincopele de pe lanţurile de aprovizionare se vor reduce în 2022, când şi preţurile energiei se vor stabiliza. De asemenea, este improbabilă, dar nu imposibilă, majorarea dobânzilor anul viitor.

Autor: Bogdan Cojocaru

16.12.2021, 23:22 1015

A fost o săptămână de foc pentru marile bănci centrale ale lumii. BCE a ales prudenţa şi a rămas în urma Rezervei Federale americane şi a Băncii Angliei, care au pornit ofensiva contra inflaţiei. Banca centrală a zonei euro a lăsat ieri dobânzile la cel mai mic nivel din istorie şi s-a angajat doar la a opri, aşa cum a stabilit, un pro­gram de achiziţii de datorii guver­na­me­n­tale prin care susţine economiile în timpul pan­demiei. Pentru ca economiile să nu intre în sevraj, va injecta doze mai mari de li­chiditate printr-un program mai vechi. Astfel, Banca Centrală Europeană lasă in­fla­ţia liberă şi trimite un semnal puternic că ie­şirea din era banilor ieftini va fi lentă în zona euro.

Germania, cea mai mare economie europeană, se îndreaptă spre stagnare, dar preţurile cresc mai rapid ca niciodată după crearea euro. Pandemia contraatacă la nivel mondial, iar cea mai puternică bancă centrală a lumii, Rezerva Federală americană, a ridicat ştacheta pentru toate băncile centrale ale lumii declarând inflaţia drept o „mare ameninţare“ şi şi-a anunţat strategia de război, care poate implica majorări de dobânzi în 2022. BCE, care până acum a părut că trage de timp, era presată din toate părţile să facă ceva. Şedinţa de politică monetară de ieri a BCE, considerată cea mai importantă de după lansarea măsurilor anticriză, a fost, probabil, şi cea mai dificilă. Tot ieri, Banca Angliei a făcut un pas curajos ridicând pe neaşteptate dobânda de politică monetară, semn că şi în Marea Britanie inflaţia este percepută ca un pericol.

Este prima dintre marile bănci centrale ale lumii care face acest lucru. Banca centrală a Japoniei nu contează foarte mult în această ecuaţie deoarece în economia niponă inflaţia este în mare parte absentă. Presiuni pentru creşterea dobânzilor vin doar de la bănci.

De când preţurile au început să crească, odată cu revenirea economică, BCE a căutat să pară încrezătoare în puterea sa de clarviziune, dar a fost tot timpul luată prin surprindere de forţa inflaţiei. Şi, după criza financiară mondială, a fost mereu cu un pas în spatele băncii centrale a SUA.

Instrumentul pe care băncile centrale îl folosesc cel mai des contra inflaţiei sunt creşterile de dobânzi. Fed a indicat deja că va acţiona în sensul acesta anul viitor.

În zona euro, băncile comerciale se plâng de mult timp că dobânzile ultrajoase sunt toxice pentru profiturile lor. Însă dobânzile crescute inhibă creşterea economică prin descurajarea cheltuielilor populaţiei şi investiţiilor companiilor. Ori în zona euro există economii, cum este cea a Italiei, care nici măcar nu-şi reveniseră complet din ultima criză când au fost lovite de recesiunea provocată de pandemie.

În aceste condiţii, pentru BCE este greu să stabilească o linie de echilibru, mai ales că şi în interiorul structurii sale de decizie părerile şi interesele sunt împărţite. În aceste condiţii, mulţi reproşează băncii că hrăneşte incertitudinile. Cei mai mulţi se aşteptau ca ieri BCE cel puţin să anunţe că în martie vor înceta achiziţiile de active efectuate prin programul masiv de urgenţă pe timp de pandemie (PEPP), de 1.850 de miliarde de euro, sau 70 de miliarde de euro pe lună în prezent. Iar banca a făcut acest lucru.

Cu alte cuvinte, pieţele vor să vadă că BCE lasă traptat garda jos şi se îndreaptă spre normalitate, cel puţin spre cea de dinainte de pandemie. Instituţia are activat şi un program mai vechi de achiziţii de obligaţiuni, APP, cu care poate ajusta politica monetară, dar acesta oferă un spaţiu mai mic de manevră. Pentru a nu crea un sevraj prea mare pe pieţe şi în economii prin retragerea  PEPP, BCE a decis ieri să mărească şi apoi să micşoreze dozele lunare de achiziţii de datorii prin APP până în trimestrul al treilea al anului viitor. Instituţia a spus anterior că majorări de dobânzi pot urma doar după ce încetează operaţiunile de cumpărări de obligaţiuni.

De asemenea, pieţele voiau ca BCE să accepte realitatea văzută de Fed în care inflaţia este un pericol mare. Deşi creşterile lunare de preţuri din zona euro au ajuns la aproape 5% în noiembrie (ţinta fiind de 2%), şefii băncii centrale europene s-au ţinut cu încăpăţânare de asigurările că inflaţia este doar trecătoare, discurs la care banca centrală ameriană a renunţat. În SUA inflaţia este de aproape 7%. Când a decis ce va face, BCE a trebuit să ia în considerare că Fed s-a angajat să dubleze ritmul retragerii propriului program de achiziţii de active, grăbind sfârşitul acestuia cu câteva luni. De asemenea, şefii băncii americane au indicat că ar putea majora dobânda de politică monetară de trei ori anul viitor. Nimeni nu se aşteaptă ca BCE să-i urmeze exemplul.

 

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels

AFACERI DE LA ZERO