Business Internaţional

BCE este dispusă să lase băncile cipriote să se prăbuşească dacă Ciprul nu acceptă cerinţele UE şi FMI. Oficialii europeni vorbesc deschis de ieşirea ţării din zona euro

Bancomatele din Cipru au fost din nou luate cu asalt de ciprioţii panicaţi după ce BCE a ameninţat că nu va mai alimenta cu lichiditate băncile cipriote. AFP Foto

Bancomatele din Cipru au fost din nou luate cu asalt de ciprioţii panicaţi după ce BCE a ameninţat că nu va mai alimenta cu lichiditate băncile cipriote. AFP Foto

Autor: Bogdan Cojocaru

22.03.2013, 00:06 3583

Într-un comunicat cu doar câteva pro­poziţii, BCE a anunţat că guver­natorii băncilor centrale din zona euro, membrii consiliului guvernator al instituţiei, au decis să menţină până luni liniile de lichiditate de urgenţă pentru băncile cipriote, scrie Financial Times. „După aceea, programul de Asistenţă de Lichiditate de Urgenţă (ELA) va fi luat în considerare doar dacă va exista un program UE/FMI care să asigure solvenţa băncilor respective“, notează comunicatul.

 

Încearcă BCE să se protejeze de criza din Cipru?

Analiştii atrag atenţia că Bank of Cyprus şi Laiki Bank, cele mai mari bănci din Cipru, destabilizate de criza din Grecia, sunt dependente de lichiditatea furnizată de BCE şi au interpretat mesajul instituţiei ca pe un semn că aceasta nu este dispusă să suporte pierderile pe care i le-ar provoca retragerea depozitelor din Cipru.

Lichiditatea injectată de BCE în sistemul bancar cipriot prin ELA se cifrează la 9 miliarde euro, în timp ce depozitele din băncile cipriote sunt estimate la 60 miliarde euro. Din acestea, 20 miliarde euro aparţin deponenţilor ruşi.

Un oficial din zona euro a descris atmosfera care înconjoară problema Ciprului ca „foarte“ emoţională, ceea ce face dificilă găsirea unei soluţii raţionale, şi a atenţionat că în cercurile oficiale sunt „discuţii deschise în privinţa ieşirii ţării din zona euro“, scrie agenţia Thomson Reuters.

Această situaţie a fost evidentă într-o serie de discuţii telefonice purtate miercuri între oficiali ai ministerelor de finanţe din zona euro. Una din temele atinse a fost impunerea de restricţii în privinţa retragerilor de capital pentru a izola regiunea de posibilul colaps al economiei cipriote. Ciprul nu a luat parte la reuniune, decizie pe care mai mulţi participanţi au descris-o ca tulburătoare şi ca reflectând situaţia foarte dificilă din această ţară.

„Parlamentul cipriot este evident prea implicat emoţional şi nu va decide nimic dacă nici măcar nu s-a simţit în stare să participe la întâlnire, ceea ce este o mare problemă pentru noi. Nu ne-am mai întâlnit niciodată cu aşa ceva“, a afirmat oficialul citat.
 

Ministru austriac: „Nu pot exclude insolvenţa Ciprului“

Parlamentul cipriot, inclusiv membrii partidului de guvernământ, a respins un plan convenit de UE, FMI şi guvernul de la Nicosia de a taxa cu până la 10% depozitele bancare, indiferent cui aparţin.

Unii analişti se tem că în lipsa finanţării primite de la BCE cele două bănci cipriote se vor prăbuşi sub presiunea retragerilor depozitelor, fie acestea şi limitate, ceea ce va provoca colapsul întregului sistem bancar şi în cele din urmă falimentul statului, notează The Telegraph. În acest caz, riscul este ca panica să se răspândească în alte ţării, iar băncile locale să se confrunte cu valuri de retrageri de capital, iar pieţele să-şi piardă încrederea în zona euro.

„Nu pot exclude insolvenţa Ciprului. Prin ieşirea din zona euro nu s-ar obţine nimic. Ciprul trebuie să acţioneze acum“, a declarat ministrul austric de finanţe Maria Fekter pentru publicaţia Oesterreich.

Din Rusia, un stat în care Ciprul vede un salvator şi căruia este gata să-i pună la dispoziţie resursele de gaze naturale, premierul Dmitri Medvedev a atenţionat că Moscova ar putea reanaliza importanţa pe care moneda euro o are în rezervele valutare ruseşti, pe locul patru ca mărime la nivel mondial. Aproximativ 42% din aceste rezerve sunt denominate în euro.

Reducerea ponderii pe care o are euro ar putea trimite semnale de neîncredere în moneda unică europeană pe pieţele valutare. Pentru că Ciprul este una dintre cele mai mari surse de investiţii directe străine pentru Rusia, iar ruşii deţin o parte semnificativă din depozitele băncilor din Cipru, unele state europene, printre care Ger­mania, suspectează că sis­temul bancar supra­di­men­sionat cipriot este o maşină de spălat bani pentru oligarhii ruşi.

Deşi nimeni nu a re­cunoscut că a cerut taxarea tuturor depozitelor, presa indică spre Berlin ca fiind partea care a insistat ca depo­zitele bancare să fie folosite pentru salvarea Ciprului. Can­ce­larul ger­man Angela Merkel are în faţă alegerile din septembrie.
 

Rusia oportunistă

Medvedev a descris UE ca fiind un „taur într-un magazin cu porţelanuri“ şi a comparat soluţia de a confisca o parte din depozite, care i-ar forţa pe deponenţii ruşi să participe la sal­varea Ci­prului, cu con­fiscările din era so­vie­tică.

Spre deo­sebire de oligarhii ruşi, Mos­co­va nu pare deloc in­tere­sată de depo­zitele ru­şi­lor din Cipru.

Mai degrabă Krem­­linul foloseşte scan­dalul cipriot pentru a se apropia mai mult de gazele naturale ale Ciprului. Medvedev a propus chiar transfor­marea insulelor Kurile şi Sahalin din Orientul Îndepărtat într-un centru financiar offshore. Rusia îşi dispută insulele Kuril cu Japonia.

Presa cipriotă a indicat că guvernul cipriot vrea să creeze un fond de solidaritate naţională care va include fondurile private de pensii, diferite active ale statului şi chiar proprietăţile bisericii pentru a suplimenta cu cele 5,8 miliarde de euro cerute de zona euro planul de bailout de zece miliarde de euro stabilit de creditorii internaţionali.

Planul exclude taxarea depozitelor. Două treimi dintre ciprioţi, respectiv 67%, ar prefera ieşirea ţării din zona euro şi relaţii mai strânse cu Rusia decât să accepte măsura fără precedent a taxării depozitelor bancare, potrivit rezultatelor unui sondaj de opinie publicat joi.

 

Peştii mari veniţi din Rusia şi prinşi în plasa Ciprului

Printre oligarhii ruşi ale căror conturi sunt puse în pericol de planul de bailout stabilit de zona euro pentru Cipru sunt Alexander Abramov şi Roman Abramovici (foto), care deţin împreună EvrazHolding, cel mai mare producător de oţel din Rusia şi listat la bursa din Londra.

Abramov şi Abramovici, cunoscut mai ales ca proprietar al clubului englez de fotbal Chelsea, au acţiuni la Evraz prin intermediul unei companii numite Lanebrook Limited, cu sediul în Cipru din anul 2006. Abramov, a cărui avere este estimată la 4,6 mld. dolari, a devenit cetăţean cipriot în 2010 pentru “serviciile aduse Republicii Ciprul”, scrie Cyprus Mail, care notează că, “ţinând cont de afacerile acestuia, acordarea cetăţeniei este de interes public”.

Într-adevăr, Abramov a făcut investiţii mari în Cipru. În anul 2008, compania sa a achiziţionat o participaţie de 51,4% la firma cipriotă Palmrose pentru 1,06 miliarde dolari, iar în iunie 2010 Evraz deţinea acţiuni şi la două companii de fier vechi din Cipru, EKV Invest şi RVK Invest. De asemenea, Evraz are o participaţie de 50% la Streamcore Limited, companie cipriotă care avea active de 62 milioane dolari în septembrie 2009. Ioana Niţă
 

Persoane şi companii din România deţin depozite de circa 100 mil. euro în băncile cipriote

Depozitele persoanelor şi companiilor nefinanciare din România constituite la băncile cipriote totalizau la finele anului trecut aproximativ 100 milioane euro, reiese din datele Băncii Centrale Europene (BCE).

Grecia are cea mai ridicată expunere în Cipru în privinţa depozitelor bancare, persoanele şi companiile nefinanciare elene deţinând economii de 4,7 miliarde euro la băncile cipriote. Marea Britanie, care are două baze militare în Cipru, figurează în statisticile BCE cu depozite de 2 miliarde euro. Persoanele şi companiile financiare din Bulgaria, Germania, Franţa, Luxemburg şi Malta au în băncile cipriote depozite de aproximativ 100 milioane euro fiecare.

În Cipru trăiesc aproximativ 23.700 de cetăţeni români, iar dintre statele din UE o prezenţă mai mare au doar Grecia (29.300) şi Marea Britanie (24.000), potrivit unui recensământ efectuat în toamna anului 2011. Bulgaria ocupă locul patru, cu 18.500 de cetăţeni. Grecii, românii şi bulgarii locuiesc mai ales în capitala Nicosia. În total, în Cipru trăiesc aproape 170.400 de nerezidenţi. Vlad Popescu, Bogdan Cojocaru

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels

AFACERI DE LA ZERO