Cei care iau deciziile la Banca Centrală Europeană se confruntă cu o situaţie specială. Ei sunt aşteptaţi ca astăzi să anunţe şi mai mult stimul monetar chiar dacă actualul arsenal cu muniţie de politică monetară a fost gândit să reziste multe luni de-acum încolo, scrie Bloomberg. Analiştii şi pieţele au nevoie de asigurări suplimentare având în vedere amploarea probabilă a crizei ce începe să cuprindă Europa. De asemenea, comentatorii cred este foarte probabil ca preşedinta BCE Christine Lagarde să reteze orice speranţă într-o revenire rapidă a regiunii.
Până în prezent, BCE a consumat mai puţin de o treime din programul de achiziţii de urgenţă de active în vremuri de pandemie (PEPP), un instrument de forţă de 750 de miliarde de euro pe care a început să-l folosească în martie. În ritmul actual, instituţia care are ca rol protejarea euro poate să aştepte până la şedinţa de politică monetară din iulie sau septembrie pentru a evalua dacă programul este suficient de mare pentru a absorbi datoriile emise de guvernele europene pentru a lupta cu recesiunea. „A devenit clar că PEPP de 750 miliarde de euro nu va fi suficient“, a declarat Erik Nielsen, economist-şef la UniCredit, citat de Financial Times.
Mai mulţi membri ai consiliului guvernatorilor BCE au semnalat deja că se aşteaptă la extinderea schemei în această săptămână. Francois Villeroy de Galhau, guvernatorul Băncii Naţionale a Franţei, a spus că „este posibil să trebuiască să mergem şi mai departe“. Franţuzoaica Lagarde a asigurat că „nu vom ezita să ajustăm dimensiunile, durata şi compoziţia PEPP în măsura necesară“.
Date publicate marţi arată că noul program s-a concentrat pe reducerea tensiunilor din piaţa financiară din Italia, ţara europeană lovită cel mai dur de pandemie.
Distribuirea achiziţiilor de obligaţiuni suverane de către BCE ar trebui să reflecte ponderea economică a fiecărei ţări, însă în primele două luni prin PEPP au fost cumpărate datorii guvernamentale italiene de† 37,4 miliarde de euro, cu 8,1 miliarde de euro mai mult decât ar presupune participarea Italiei la economia zonei euro, şi obligaţiuni franceze de 23,6 miliarde de euro, cu 11,7 miliarde euro mai puţin decât s-ar fi cuvenit. De asemenea, BCE a cumpărat datorie suverană elenă pentru prima dată după 2012, încălcându-şi regula care interzice cumpărarea de obligaţiuni cu ratinguri nerecomandate pentru investiţii.
