Pentru BCE, până acum creşterile de preţuri şi penuriile au fost problematice, dar nu şi îngrijorătoare. Este cea mai optimistă dintre marile bănci centrale, deşi cresc presiunile să deschidă ochii la o realitate care pe alţii îi sperie. Fed se mobilizează contra inflaţiei, iar din Germania şi China se aud avertismente că se instalează stagflaţia: stagnare economică însoţită de creşteri de preţuri persistente.
Cu inflaţia în creştere puternică şi tulpina omicron aşteptată să se răspândească în întreaga regiune, Banca Centrală Europeană are sarcina de neinvidiat de a-şi prezenta azi perspectivele privind politica monetară pentru 2022, scrie CNBC.
„Accelerarea pandemiei şi inflaţiei a complicat lucrurile într-atât, încât consiliul monetar ar putea avea nevoie de mai mult timp pentru a decide detaliile ajustării instrumentului său neconvenţional de politică monetară,“ arată Dirk Schumacher, de la Natixis.
Un accent major se va pune pe noile estimări de inflaţie şi creştere. Şefa BCE Christine Lagarde continuă să susţină că creşterea inflaţiei este una temporară şi că aceasta se va tempera în 2022.
Noile proiecţii ale BCE arată inflaţia sub ţinta de 2% în 2023 şi 2024, potrivit unor oficiali familiari cu situaţia citaţi de Bloomberg, ceea ce va oferi preşedintei Lagarde muniţie pentru a argumenta împotriva unei majorări a dobânzilor.
Deşi creşterea preţurilor de consum pentru 2022 va fi mai puternică decât nivelul de 2,2% anticipat în septembrie, aceasta va încetini mai apoi. Proiecţiile ocupă un loc central în formularea direcţiei postpandemice a politicii BCE.
Şedinţa de astăzi este probabil una dintre cele mai importante de la preluarea conducerii BCE de către Lagarde. Majoritatea economiştilor nu se aşteaptă la prima majorare de dobânzi până în 2023 cel mai devreme, în timp ce pieţele pariază pe o majorare cu 10 puncte bază în decembrie 2022.
Lagarde insistă însă că avansul inflaţiei este tranzitoriu, iar o perspectivă care arată creşteri sub 2% pe viitor ar putea întări această poziţie. Puterea argumentului ar putea depinde însă de cât de mult sub ţintă este inflaţia aşteptată să scadă.
Majoritatea marilor bănci centrale ale lumii au început deja să-şi retragă politicile generoase de stimulente din pandemie, însă BCE, încă rănită de criticile că a majorat dobânzile prea devreme în ultima criză, ezită mai mult decât majoritatea băncilor în a-şi retrage susţinerea, notează Financial Times.
Totuşi, dacă BCE va aştepta prea mult pentru a-şi retrage stimulentele, aceasta riscă să-şi piardă credibilitatea şi să fie obligată la o corectare chiar şi mai dureroasă a politicii mai târziu.
Potrivit analiştilor ING, un început al ciclului de înăsprire a politicii Fed la începutul anului viitor va determina şi alte bănci centrale să-i urmeze calea, chiar dacă cu întârziere, ca în cazul BCE. Chiar dacă alte bănci centrale vor opta pentru un limbaj mai „vulturesc“ în această săptămână, schimbarea de ton a Fed va uşura sarcina celorlalte bănci centrale în a-i urma calea, tendinţa fiind clar către dobânzi mai mari la nivel mondial.
Decizia BCE vine în condiţiile în care problemele persistente de la nivelul lanţurilor mondiale de aprovizionare şi accelerarea pandemiei amână şi mai mult redresarea celei mai mari economii europene de pe urma pandemiei.
Institutul german ifo se aşteaptă ca economia germană să se contracte cu 0,5% trimestrial în T4 şi să stagneze în ultimul T1, 2022, potrivit Reuters. Aceasta, dublată de actuala creştere puternică a preţurilor, înseamnă că Germania are acum în faţă mai multe luni de iarnă de creştere zero şi inflaţie neobişnuit de ridicată, o combinaţie catalogată de economişti drept stagflaţie.
Situaţia ar putea spori presiunea asupra BCE pentru modificarea politicii monetare, deşi Isabel Schnabel, membră a consiliului BCE, susţine că zona euro nu riscă să se confrunte cu stagflaţie.
Avertismente de stagflaţie vin şi din China, un consilier al băncii centrale a ţării declarând că economia chineză ar putea intra într-o perioadă de „cvasi-stagflaţie“.
În cazul economiei americane, însă, economiştii văd riscul stagflaţiei ca fiind unul redus.
