Economiştii germani au reaprins o dezbatere foarte veche privitoare la oportunitatea renunţării la banii fizici. În timp ce unii susţin că este singura cale de a progresa, alţii avertizează că acest lucru ar echivala cu pierderea libertăţii, scrie Deutsche Welle.
Puţini s-ar îndoi de faptul că banii sunt baza lumii moderne. Dar chiar e necesar ca banii să aibă formă fitică, de bancnote şi monede? Până la urmă, banii nu sunt altceva decât elemente dintr-un sistem ce ţine evidenţa creditelor şi datoriilor, menţinut de sistemul bancar, iar cashul este parte a acestui mecanism.
Atunci, de ce ne-am mai obosi să folosim cash, acum când practic toată lumea are telefoane mobile şi carduri de debit? N-ar fi oare mai eficient să renunţăm la banii fizici şi să avem în schimb un sistem de plăţi în întregime electronice?
Subiectul este intens discutat de mai mulţi ani, în special în lumea anglo-saxonă. Acum, economiştii germani conferă dezbaterii un ton acut, de parcă ceva ar trebui să se întâmple imediat.
Rolf Bofinger, unul din consilierii economici de top ai guvernului german, a spus recent că bancnotele şi monedele reprezintă un “anacronism” la care ar trebui să se renunţe, şi cu cât mai repede, cu atât mai bine.
Argumentul lui Bofinger este că tipărirea banilor şi punerea lor în circulaţie generează costuri uriaşe şi că utilizarea banilor fizici creează cozi lungi în supermarketuri, pierzându-se mult timp prin acest mod de plată.
Bofinger argumentează de asemenea că renunţarea la banii fizici ar însemna o lovitură dură dată tranzacţiilor de pe piaţa neagră şi pentru economia gri în ansamblu.
Ideea de bază este că banii fizici conferă tranzacţiilor un caracter de anonimitate, după cum a remarcat Kenneth Rogoff ,economist în vogă în lumea academică.
Prin contrast, guvernele şi autorităţile care aplică legea controlează mult mai bine banii virtuali, care sunt mult mai uşor de urmărit.
Speranţa economistului german Bofinger că banii fizici vor deveni curând de domeniul trecutului a fost imediat contrazisă de economistul Lars Feld, care spune că bancnotele sunt “bucăţi tipărite de libertate” la care cetăţenii au dreptul, controlul statului netrebuind să fie total.
Iar şansele ca banii fizici să dispară din Germania în viitorul apropiat nu par prea mari, un astfel de pas neavând susţinere mare în rândul publicului. Potrivit unui studiu realizat recent de banca centrală a ţării, populaţia germană preferă în continuare să utilizeze cash-ul în pofida tuturor progreselor tehnologiei.
Potrivit Bundesbank, 79% din tranzacţiile realizate de germani în 2014 au fost operate cu bancnote şi monede reale. Carl-Ludwig Thiele, membru în boardul executive al Bundesbank, a declarat pentru un ziar german că Berlinul nu ia în considerare în prezent niciun fel de restricţie în ceea ce priveşte utilizarea banilor fizici.
Însă, ceea ce se întâmplă în Scandinavia este total diferit. Aici, argumentele prezentate în timpul unei campanii desfăşurate de politicieni şi bancheri pentru abolirea banilor fizici în ţările scandinave au avut priză la public. Locuitorii din aceste ţări utilizează banii fizici din ce în ce mai rar la cumpărături.
Recent, guvernul danez a elaborat un proiect de lege care ar permite restaurantelor, benzinăriilor şi magazinelor mai mici să refuze banii fizici. Aprobarea acestui proiect de către parlament, va fi, probabil, o simplă formalitate.
Sentimentele consumatorilor faţă de dispariţia banilor fizici nu reprezintă cea mai importantă preocupare a economiştilor şi bancherilor. Aceştia sunt conştienţi că existenţa bancnotelor fizice a fost cea care a permis băncilor centrale, inclusiv Băncii Centrale Europene, să-şi împingă ratele dobânzii la niveluri cu mult sub zero în încercarea de a reacţiona în faţa şocurilor deflaţioniste.
Introducerea unui sistem de plăţi exclusiv electronice ar necesita un efort uriaş din partea multor jucători. Iniţierea unilaterală a unjui astfel de sistem ar fi fără îndoială riscantă, pentru că banii fizici ai unei ţări ar putea deveni populari în rândul ţărilor care renunţă la proprii bani fizici, spune Kenneth Rogoff.
