Business Internaţional

Băncile naţionale ale lumii au fost cuprinse de febra aurului. Campionii europeni ai achiziţiilor sunt Ungaria şi Polonia. Se pregătesc ele de o criză valutară? Se protejează de răzbunarea Bruxelles-ului? Se îndepărtează de dolar? Sau vor plăti Rusiei cu metal preţios?

Băncile naţionale ale lumii au fost cuprinse de febra...

Autor: Bogdan Cojocaru

01.11.2018, 23:07 995

Când Ungaria şi Polonia şi-au majorat recent rezervele de aur, au apărut, firesc, mari semne de întrebare. Este ceva ce ţine de încredere? Anunţul achiziţiilor a fost făcut cu mult fast în Ungaria, ţară condusă de un guvern rebel şi populist care riscă să fie sancţionat de UE. Guvernul Poloniei este inclus în aceeaşi categorie cu cel de la Budapesta. Sau ţine de neîncrederea în conjunctura economică şi politică actuală? Lumea emergentă a fost zguduită în ultimele luni de crize valutare în mai multe ţări, iar între economiile mari se duce un război comercial. Sau este pur şi simplu vorba de oportunitate deoarece preţurile aurului sunt mici?

Achiziţiile de aur ale Ungariei şi Poloniei se încadrează într-un trend mai larg. Cele mai recente date ale Consiliului Mondial al Aurului ñ o asociaţie de lobby pentru companiile din sectorul minier care produc aur - arată că băncile centrale din întreaga lume au cumpărat în trimestrul III 148,4 de tone de aur, în valoare de 5,8 miliarde de dolari. Sunt cele mai mari achiziţii începând cu 2015 încoace, scrie Financial Times. Cantitatea este cu 22% peste cea cumpărată în perioada similară a anului trecut. Cele mai mari achiziţii au fost făcute de băncile centrale din Rusia, Kazahstan şi Turcia. Rusia este o economie care depinde de capriciile pieţei petrolului, iar Turcia de capitalul extern. În august, Turcia s-a confruntat cu o gravă criză valutară. Ambele ţări stau sub ameninţarea sancţiunilor economice americane.

Băncile centrale vor să-şi diversifice rezervele şi să reducă ponderea dolarului în acestea, explică Alistair Hewitt, directorul diviziei de informaţii a Consiliului Mondial al Aurului. Preţurile metalului preţios au adesea o traiectorie inversă celei a dolarului. Moneda americană tinde să se întărească de când Rezerva Federală americană a început să înăsprească politica monetară. „Aurul este o protecţie bună împotriva dolarului“, a spus Hewitt. 

Simon Constable, jurnalist, scriitor şi asociat la Johns Hopkins Institute for Applied Economics, crede şi el că pe băncile centrale le-a apucat febra aurului din cauza îngrijorărilor privind dolarul. „Frenezia achiziţiilor de aur de către băncile centrale durează de mai bine de un deceniu. Este cea mai lungă periodă de achiziţii consistente de aur din sectorul oficial din mai mult de o jumătate de secol“, scrie Constable în Forbes. 

„Însă de această dată motivaţiile cumpărătorilor sunt diferite de cele din anii 1950 şi sunt îngrijorătoare. În trecut, băncile centrale erau nevoite să cumpere aur din cauza rolului vital al acestuia pentru sistemul financiar global. Acum aleg să cumpere metalul preţios deoarece le îngrijorează dolarul. Cu alte cuvinte, s-au apucat să cumpere aur de teamă.“

Preţurile aurului au scăzut cu 4% în trimestrul III, la sub 1.200 de dolari pe uncie, atingând cel mai scăzut nivel din ianuarie 2017. De atunci, cotaţiile şi-au mai revenit.

Achiziţiile nete de aur ale Rusiei au fost cele mai mari din istoria băncii centrale, de peste 92,2 tone în trimestrul III. Totalul rezervelor ruseşti a depăşit 2.000 de tone pentru prima dată.

„Ceea ce este nou este că avem cumpărători noi“, a spus Hewitt. Europa de Est ar putea fi un caz special. Polonia şi-a majorat rezervele de aur în vara acestrui an pentru prima dată în ultimele două decenii, în timp ce banca centrală a Ungariei şi-a crescut rezervele cu 1.000% în octombrie, de la 3,1 tone la 31,5 tone. 

Aceste achiziţii sunt primele de amploare făcute de state membre ale UE în ultimii zece ani. Pe lângă turbulenţele de pe pieţele financiare internaţionale şi din comerţul mondial, Ungaria şi Polonia riscă să fie pedepsite de UE cu măsuri precum reducerea fondurilor europene din cauza nerespectărilor valorilor liberale. 

„Nu sunt cantităţi mari, însă în mod normal băncile centrale europene vând aur, nu cumpără“, explicau în septembrie strategii băncii Macquarie. 

Gyorgy Matolcsy, şeful băncii centrale maghiare şi aliat apropiat al premierului Viktor Orban, a spus că măsura este „o cale de a îmbunătăţi securitatea avuţiei naţionale“. El a mai zis, poate în glumă, că este un omagiu adus trecutului Ungariei ca unul dintre cei mai mari producători de aur în Evul Mediu.  

Banca centrală a Poloniei a cumpărat metal preţios în două traşe, două tone în iulie şi şapte tone în august. Astfel, rezervele de aur ale Poloniei au fost majorate la 117 tone, cel mai ridicat nivel din ultimii 35 de ani. „Politica managemetului rezervelor băncii centrale se bazează pe diversificare“, a explicat pentru Bloomberg economistul de la mBank Marcin Mazurek. „Probabil că la baza achiziţiilor stau preţul mic al aurului şi aşteptările privind o inflaţie mai mare.“ Aurul poate acţiona ca adăpost contra inflaţiei, notează Deutsche Welle. 

Unii analişti spun că Ungaria şi Polonia au cumpărat aur ca pregătire pentru o posibilă criză valutară dacă inflaţia globală accelerează. Alţii spun că Budapesta şi Varşovia se pregătesc pentru cazul în care Rusia va începe să facă plăţi pentru tranzacţii în aur sau îşi cresc independenţa de conducerea de la Bruxelles. Sau urcă pe valul celor care se îndepărtează de sistemul financiar dominat de dolar. 

Va continua acest trend în Europa de est? Ungaria şi Polonia au rezerve de aur foarte mici în comparaţie cu cele ale altor state europene. Spre exemplu, aurul reprezintă peste 58% din rezervele valutare ale Germaniei, Italiei şi Franţei, faţă de 4% în cazul Ungariei şi Poloniei. Ucraina şi-a redus rezervele cu peste 40% comparativ cu vârful atins în 2014. Aurul reprezintă 10% din rezervele Băncii Naţionale a României.

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels

AFACERI DE LA ZERO