Nu mai târziu de luna decembrie, cele mai mari bănci centrale ale lumii se pregăteau să-şi retragă politicile de stimulare a economiilor din era crizei, însă în doar câteva săptămâni direcţia politicii monetare la nivel mondial a fost inversată, banca centrală americană (Fed) hotărând să pună majorările de dobânzi pe pauză, exemplul acesteia fiind mai apoi urmat şi de alte bănci, scrie Financial Times.
Decizia recentă a Băncii Centrale Europene să lanseze o nouă ofertă de credite ieftine pentru băncile din zona euro şi să semnaleze că dobânzile vor fi menţinute la minime record timp mai îndelungat au dat o formă clară tendinţei.
Însă, după cum a recunoscut preşedintele BCE Mario Draghi, băncile centrale nu deţin soluţia problemei de bază, cea a „nesiguranţei generale“ care a erodat încrederea şi i-a lăsat pe strategi să orbecăie în întuneric.
Băncile centrale fac tot posibilul pentru a reacţiona în faţa unor perspective în deteriorare rapidă cu privire la creşterea economiei mondiale. OECD şi-a redus recent estimările de creştere pentru aproape toate economiile mari, avertizând că expansiunea economiei mondiale pierde din suflu ca urmare a încetinirii Chinei, nesiguranţei legate de politica monetară din Europa şi riscul escaladării conflictelor comerciale.
La finalul săptămânii trecute, datele americane au indicat aproape o stagnare a creşterii numărului de locuri de muncă în februarie, hrănind temerile că semnele recente de slăbiciune a celei mai mari economii a lumii s-ar putea transforma într-o încetinire mai persistentă. Datele chineze pe aceeaşi lună au indicat un declin mai profund al comerţului.
Unii economişti se simt încurajat de reacţia neaşteptat de promptă a BCE. Florian Hense, economist Berenberg, spune că schimbarea de atitudine a băncilor centrale reprezintă ìunul dintre factorii majori care trebuiau întruniţi drept condiţie pentru readucerea economiei mondiale pe creştere“, adăugând că riscul unei politici monetare prea dure poate fi acum ìscos din ecuaţie“.
Totuşi, acţiunea BCE i-a pus pe jar pe investitori pentru că aceasta a sugerat că strategii sunt deosebit de preocupaţi de riscurile externe.
Deşi BCE poate spori rezistenţa zonei euro, aceasta nu are nicio putere în a atenua riscurile geopolitice care apasă asupra investiţiilor companiilor.
Shweta Singh, economist la TS Lombard, spune că ultima rundă de credite ieftine va reduce presiunile de finanţare asupra băncilor spaniole şi italiene, dar nu va conta foarte mult dacă firmele italiene nu vor dori să se împrumute. Carsten Brzeski, de la ING, observă o lipsă similară de încredere în rândul companiilor germane.
Iar lipsa de încredere trece dincolo de zona euro.
Schimbarea de atitudine a băncilor centrale face o recesiune americană improbabilă, spune Lydia Boussour, de la Oxford Economics, dar dacă creşterea mondială ar încetini abrupt, ìnivelul ridicat de nesiguranţă ar putea creşte accelerat şi amplifica şocul la nivelul încrederii, ducând la restrângeri severe ale cheltuielilor consumatorilor şi investiţiilor“.
