BÂncile centrale au devenit vânzători de aur pentru prima dată din 2010, în condiţiile în care unele ţări producătoare profită de preţurile aproape record pentru a atenua loviturile date de pandemie, scrie Bloomberg.
În al treilea trimestru al acestui an, vânzările nete de lingouri de aur s-au situat la 12,1 tone, comparativ cu achiziţiile de 141,9 tone din aceeaşi perioadă a anului trecut, potrivit unui raport al World Gold Council. Topul vânzărilor este condus de Uzbekistan şi Turcia, în timp ce banca centrală a Rusiei a efectuat primele vânzări trimestriale din ultimii 13 ani. Şi Turcia şi Rusia se confruntă cu deprecieri puternice ale monedelor naţionale.
În timp ce intrările de capital în fondurile tranzacţionate la bursă au ajutat la creşterea preţului aurului în 2020, în ultimii ani achiziţiile făcute de băncile centrale sunt cele care au contribuit la scumpirea lingourilor. Citigroup a prezis luna trecută că cererea din partea băncilor centrale va reveni în 2021, după ce a încetinit anul acesta în urma unor achiziţii aproape record atât în 2018, cât şi în 2019.
„Nu este surprinzător acest lucru dacă ne gândim la cum privesc băncile rezervele lor de aur“, a spus Louise Street, analist principal la WGC. „Practic, toate vânzările provin de la bănci care cumpără din surse interne, profitând de preţul ridicat al aurului într-un moment în care tensiunile bugetare sunt mari.“
Băncile centrale din Turcia şi Uzbekistan au vândut 22,3 tone, respectiv 34,9 tone de aur în trimestrul trei. Uzbekistanul îşi diversifică rezervele internaţionale, reducînd ponderea metalului preţios, pe măsură ce naţiunea asiatică încearcă să se deschidă după decenii de izolare.
Cotaţia aurului a urcat la nivelul record de peste 2.075 dolari pe uncie în august pentru a ajunge să se tranzacţioneze la circa 1.900 de dolari uncia în ultimele săptămâni. Cererea globală pentru lingouri s-a redus cu 19% an la an, până la cel mai scăzut nivel din 2009 în perioada iulie-septembrie, în mare parte datorită slăbiciunii continue a pieţei bijuteriilor. Cererea din India pentru bijuterii s-a înjumătăţit. S-a contractat, de asemenea, şi piaţa din China. Ce s-a pierdut pe piaţa bijuteriilor a fost parţial compensat de creşterea cu 21% a cererii din partea investitorilor.
Oferta totală de aur a scăzut cu 3% an la an, deoarece producţia din mine a rămas slabă chiar şi după ridicarea restricţiilor impuse după izbucnirea pandemiei de COVID-19 în state producătoare de top precum Africa de Sud.
