Banca elvetiana UBS trebuie sa plateasca in urmatoarele doua saptamani 3-5 mld. franci elvetieni (1,95 - 3,25 mld. euro) pentru a ajunge la un acord cu autoritatile Statelor Unite care acuza banca de frauda.
UBS a anuntat insa ca a strans, printr-un plasament privat, 3,5 mld. dolari (2,5 mld. euro), bani necesari echilibrarii bilantului, dupa ce organele de reglementare europene au prezentat situatia sanatatii sectorului bancar si cea a riscurilor ce continua sa ameninte acest sector, scrie agentia de presa Thomson Reuters.
FINMA, organul de reglementare al Elvetiei, a aprobat aceasta miscare in ideea ca intareste baza de capital a grupului bancar.
Guvernul american a intentat un proces UBS pentru a afla numele a 52.000 de americani care aparent au ascuns "de ochii" organelor fiscale active in valoare de 15 mld. dolari.
O publicatie elvetiana care a vehiculat cifra de 3-5 mld. franci si a spus ca aceasta a fost confirmata de 3 surse independente, a mai adaugat ca acordul ar putea fi semnat intre 1 si 13 iulie.
Un alt ziar elvetian a anuntat ca un acord intre autoritatile din Statele Unite si UBS ar putea fi incheiat, in conditiile in care avocatii americani au spus ca Fiscul a obtinut deja numele a peste 10.000 de clineti ai UBS. Nu era inca stabilita data la care se va incheia acordul, tinta de 13 iulie fiind inca incerta, potrivit aceleiasi surse.
UBS pastreaza tacerea, SUA se tine tare pe pozitii
UBS, cea mai mare banca de private banking din lume, care ca urmare a procesului intentat de Statele Unite a pierdut un numar mare de clienti, a refuzat sa comenteze articolele din presa elvetiana.
La inceputul acestei saptamani, Departamentul de Justitie din Statele Unite a anuntat ca este inca dispus sa ajunga la un acord, insa a negat ca planuieste sa renunte la acuzatii.
Guvernul american ar urma sa inainteze o cerere in justitie in data de 30 iunie, pentru ca o prima audiere in fata unui judecator sa aiba loc la Miami, pe 13 iulie.
Mai multi avocati si alte persoane care au urmarit evolutia procesului sunt sceptici in ceea ce priveste decizia SUA de a renunta la acuzatii fara ca elvetienii sa faca o serie de concesii. Parerile sunt intarite de situatia actuala, cand paradisurile fiscale sunt puse la zid, iar pentru contribuabili se apropie termenul-limita de a isi dezvalui de bunavoie activele.
Banca centrala a Elvetiei si FINMA fac presiuni asupra UBS pentru a ajunge la un acord cu Statele Unite, pentru ca ulterior industria bancara din Elvetia sa redevina "oaza de siguranta" de dinainte de a fi afectata de criza mondiala si de represiunile impotriva secretului bancar.
La inceputul acestui an UBS a fost de acord sa dezvaluie numele unui numar mic de clienti si sa plateasca o amenda de 780 mil. dolari (550 mil. euro) pentru a pune capat acuzatiilor de frauda pe care guvernul american i le-a intentat pentru ca ar fi asistat americani bogati sa eludeze organele fiscale.
Elvetia si Statele Unite au anuntat saptamana trecuta ca au ajuns la un acord in privinta tratatului pentru evitarea dublei impuneri.
Unii analisti sunt de parere ca acest acord inlesneste incheierea unui acord si in cazul UBS, desi Statele Unite nu vor ceda repede pentru a tine sub presiune clientii UBS, astfel incat acestia sa ajunga sa se predea voluntar.
UBS strange bani pentru a compensa pierderile
UBS, care a realizat mai multe operatiuni de write-down (reducerea valorii contabile a activelor) in timpul crizei decat orice alt omolog european, a anuntat ca a obtinut 3,8 mld. franci (3,5 mld. euro) in urma unui plasament privat. Cu acest ultim plasament, grupul bancar elvetian a strans 38,3 mld. franci (25 mld. euro) din momentul in care a izbucnit criza.
Investitiile riscante operate de divizia de investitii a UBS au stat la baza operatiunilor de write-down in valoare de 53 mld. dolari (37,5 mld. euro) realizate de grup si tot acestea au condus UBS catre stat in cautarea unui ajutor guvernamental.
UBS a fost puternic afectata de investitiile neprofitabile corelate la piata ipotecara americana. Credit Suisse, rivalul sau elvetian, a suferit la randul sau pierderi, insa a reusit sa evite sa fie salvata de la colaps de stat, si a reusit sa se recapitalizeze prin intermediul altor surse.
Banca nationala a Elvetiei si FINMA au informat recent UBS ca are nevoie de o recapitalizare.
UBS a anuntat ca a realizat o emisiune de 293 milioane de noi actiuni, care s-au indreptat catre un numar redus de investitori institutionali la un pret de 13 franci per actiune.
UBS, banca cu probleme mari
- In luna octombrie a anului trecut, guvernul elvetian a injectat 6 mld. franci in UBS in schimbul unor obligatiuni convertibile care pot oferi statului o participatie de 8,5% in cadrul bancii elvetiene.
- In primul trimestru al acestui an a raportat o pierdere de 1,98 mld. franci (1,25 mld. euro) fata de o pierdere de 11,6 miliarde franci inregistrata in aceeasi perioada a anului anterior.
- In 2008 a raportat pierderi de 20,9 miliarde de franci, peste estimarile initiale.
- Banca intentioneaza sa elimine 8.700 de locuri de munca in 2010, aproximativ 11% din totalul fortei de munca.
- La sfarsitul lunii aprilie UBS a decis sa vanda divizia de servicii financiare pe care o detine in Brazilia catre BTG Investments, in schimbul a 2,5 miliarde de dolari, pentru a-si spori rezervele de capital.
Razboiul secretului bancar
Un razboi economic pune fata in fata Elvetia de-o parte si restul lumii de cealalta, scrie Financial Times. Acest conflict are la baza problema secretului bancar, potrivit unuia dintre cei mai importanti bancheri privati de la Geneva. Yves Miraboud, managing partner in cadrul bancii private elvetiene Mirabaud, a declarat ca nimic nu este mai usor decat evitarea platii taxelor si impozitelor in Statele Unite si Marea Britanie. "In randul comunitatii bancare si al populatiei exista sentimentul ca se afla in razboi economic", a marturisit el. "Nu este nimic mai usor decat sa faci evaziune fiscala in Statele Unite. Uitati-va la companiile din Delaware care si-au mutat sediul in Insulele Channel." Mirabaud a descris Elvetia ca o tara care si-a ales rivali prea puternici pentru masura sa. "Este mai mult decat o simpla lupta impotriva paradisurilor fiscale. Elvetia este o tara mica. Ea nu este puternica", a adaugat el. Bancile private elvetiene au fost afectate dupa ce statele, in frunte cu Germania si Statele Unite, au fortat mana Elvetiei sa relaxeze in acest an legislatia in ceea ce priveste secretul bancar.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
