Banca centrala americana (Fed) a anuntat a doisprezecea crestere consecutiva a ratei dobanzii de referinta la 4% si a lasat clar sa se inteleaga ca vor urma noi majorari, scrie The New York Times.
Fed nu s-a lasat impresionata de uragane sau de pretul record al petrolului. Reprezentantii Fed au declarat ca intreruperile cauzate de uragane au fost tranzitorii si s-a aratat mai ingrijorata de cresterea inflatiei decat de incetinirea cresterii economice.
"Preturile mari ale energiei si intreruperile determinate de uragane au afectat temporar rata angajarilor si productia", au precizat reprezentantii Fed.
Decizia arata ca Fed va anunta aproape sigur viitoare cresteri la intalnirile din decembrie si ianuarie, iar majorarile vor continua si dupa retragerea lui Alan Greenspan.
Ultima decizie majora luata de Greenspan in calitate de presedinte face parte dintr-o miscare menita sa consolideze credibilitatea Fed si sa puna punct final perioadei de imprumuturi ieftine.
Sub conducerea lui Greenspan, Fed a redus rata dobanzii de referinta pe termen scurt la 1% in 2003 si a mentinut-o la acest nivel timp de un an. Din iunie 2004, Fed a indreptat rata catre un nivel "neutru", care nu loveste in inflatie si nici nu afecteaza cresterea.
"Fed spune ca le este testata credibilitatea anti-inflatie", crede Ethan Harris, economist- sef la Lehman Brothers. "Trebuie sa para duri. Deciziile lor trebuie sa capete ecou", a continuat acesta.
Rata dobanzii de referinta se afla la cel mai ridicat nivel din iunie 2001, dar este inca sub limita de 6,5%, cat a fost la finalul anului 2000.
Fed a continuat sa spuna ca politica lor este "blanda", ceea ce inseamna ca rata dobanzii de referinta este inca scazuta, si a previzionat ca intreruperile economice cauzate de uraganele recente si de pretul petrolului sunt tranzitorii. Fed a continuat sa creasca rata dobanzii de referinta cu o cota constanta.
Politica "neutra"
Exista analisti care suspecteaza ca oficialii Fed ar simti nevoia sa se indeparteze de statutul de "neutru". Greenspan declara la inceputul anului ca oamenii vor recunoaste nivelul "neutru" in momentul in care va fi atins. Unii dintre cei care decid politica Fed au sugerat public ca rata dobanzii de referinta ar putea fi de 5% sau chiar mai mare.
Iar rata inflatiei mai are timp sa demonstreze ca ar putea fi ridicata si mai mult de pretul petrolului. Indicele preturilor de consum din septembrie a fost cu 4,7% mai mare decat cu un an in urma, cea mai mare crestere din ultimii ani, pretul petrolului avand o contributie importanta.
Greenspan si multi alti oficiali de la Fed tind sa considere pretul ridicat al energiei ca un eveniment singular si acorda o atentie sporita ratei "de baza" a inflatiei, care exclude pretul energiei si al mancarii.
"Cei care au trait in anii 1970 isi vor aminti ca pretul mare al petrolului a dus inflatia la un nivel cu doua cifre", spune Janet Yellen, presedintele Fed din San Francisco. Datele recente sugereaza ca economia are suficient avant pentru a face fata dobanzilor mai mari. Saptamana trecuta, guvernul a surprins multi analisti cand a estimat ca economia a crescut cu 3,8% in trimestrul al treilea, in ciuda impactului uraganului Katrina si al preturilor record ale petrolului.
Eforturile de reconstructie dupa perioada uraganelor vor potenta cresterea, conform reprezentantilor Fed, care spun ca nu mai este necesar sa stimuleze economia prin costuri scazute de imprumut.
Alte date sugereaza ca in prezent consumatorii suporta cu mai mare usurinta pretul mare al energiei.
Institute for Supply Management a raportat ca indexul activitatii de productie a crescut drastic in octombrie, dar fabricile au raportat si o crestere majora a preturilor pentru materiale si componente. Reprezentantii institutului au declarat ca indexul preturilor platit de companii a ajuns la cel mai mare nivel din iunie 2004.
Povara pretului petrolului
"Este clar ca la nivel de business to business pretul mare al energiei este suportat mai bine decat la nivelul consumatorilor individuali", a declarat Nigel Gault, economist-sef la Global Insight.
Banca centrala a abordat aceeasi nota in declaratii ca si Yellen, atenta dar nu panicata de inflatie si inca increzatoare ca economia si rata angajarilor vor creste.
"Cresterea cumulativa a energiei si a celorlalte costuri are potentialul de a spori presiunile inflationiste", au precizat reprezentantii bancii centrale. "Totusi, inflatia de baza a fost relativ scazuta in ultimele luni, iar estimarile legate de inflatia pe termen lung continua sa fie linistite", au continuat acestia.
In ciuda declaratiilor relativ calme legate de rata inflatiei, multi analisti au privit discursul Fed ca o avertizare ca rata dobanzii de referinta ar putea fi considerabil mai mare.
"Avand in vedere ca inflatia ramane o amenintare constanta, oficialii nu pot exclude dorinta de a iesi din ÃneutralitateÃ", crede Robert DiClemente, senior economist la Citigroup.
Spre deosebire de ultima intalnire din 20 septembrie, cand guvernatorul Fed Mark W. Olson a votat impotriva cresterii dobanzii, decizia actuala a Fed a fost luata in unanimitate. cristina.marina@zf.ro
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
