Business Internaţional

Avertisment FMI: Impactul economic al pandemiei va fi mai redus decât se estimase, dar redresarea va fi „de durată, inegală şi nesigură“

Şefa Fondului Monetar Internaţional, Kristalina Georgieva, a subliniat că guvernele trebuie să se concentreze în continuare pe reacţiile faţă de criza sanitară şi nu trebuie să-şi retragă stimulentele prematur.

Şefa Fondului Monetar Internaţional, Kristalina Georgieva, a subliniat că guvernele trebuie să se concentreze în continuare pe reacţiile faţă de criza sanitară şi nu trebuie să-şi retragă stimulentele prematur.

Autor: Catalina Apostoiu

14.10.2020, 23:42 371

Liderii financiari ai lumii au anunţat că economia mondială a scăpat de un colaps generat de coronavirus până acum, aver­tizând însă că un eşec în a învinge pan­demia, menţine stimu­len­tele şi soluţiona problema datoriilor în creştere ale ţărilor sărace ar putea zdrobi o redresare fragilă, scrie Reuters.

Fondul Monetar Internaţional a emis estimări de creştere uşor îmbunătăţite determinate de redresările neaşteptat de solide de pe urma măsurilor de carantină în ţările mai bogate şi China.

Fondul a anunţat că se aşteaptă acum ca PIB-ul mondial să se contracte cu 4,4% în 2020, faţă de declinul de 5,2% prognozat în iunie. Stimulente de aproximativ 12.000 mld. $ lansate în mare parte de economii avansate au limitat impactul pandemiei, însă ţările sărace şi alte economii emergente au în faţă perspective în deteriorare, potrivit FMI.

SUA sunt aşteptate a fi cel mai puţin afectate din rândul marilor economii avansate, FMI proiectând un declin de 4,3%.

Economia zonei euro ar urma să se contracte cu 8,3% în acest an, avansând cu 5,2% în 2021. Dintre ţările membre ale zonei euro, Spania este aşteptată să sufere cea mai puternică scădere, de 12,8% în acest an, urmând însă să urce cu 7,2% anul viitor. Se estimează că Germania, cea mai mare economie a zonei euro, se va contracta cu 6,0% în acest an şi va avansa cu 4,2% în 2021.

Şefa Fondului, Kristalina Georgieva, a subliniat că guvernele trebuie să se concentreze în continuare pe reacţiile faţă de criza sanitară şi nu trebuie să-şi retragă stimulentele prematur.

Fondul a avertizat că factura finală pentru pan­demie ar urma să totalizeze 28.000 mld. de dolari.

Gita Gopinath, econo­mist-şef al FMI, a arătat că pandemia va lăsa cicatrici profunde şi de durată cauzate de pierderile de locuri de muncă, investiţii reduse şi privarea copiilor de educaţie, potrivit The Guardian.

Acţiunile rapide ale băncilor centrale au diminuat impactul pandemiei asupra activităţii economice, însă Fondul a avertizat că măsurile de susţinere nu trebuie retrase prematur.

„Susţinerea fiscală considerabilă lansată la nivel mondial de aproape 12.000 mld. de dolari şi reducerile de dobânzi, injecţiile de lichiditate şi achiziţiile de active realizate de băncile centrale au ajutat la salvarea de vieţi şi au contribuit la evitarea unei catastrofe financiare“, a arătat Gopinath.

„Guvernele ar trebui să asigure în continuare susţinerea veniturilor prin transferuri de cash bine ţintite, subveţionarea salariilor şi asigurări de şomaj. Pentru a evita falimente pe scară largă şi a asigura că muncitorii pot reveni la joburi productive, firmele vulnerabile, dar viabile ar trebui să primească în continuare susţinere“, a aver­tizat aceasta.

Bancherii centrali de top ai lumii fac de asemenea apel la guverne să lase deoparte temerile privitoare la datoriile în creştere deo­camdată şi să cheltuiască în continuare până ce recuperarea economiei de pe urma crizei coronavirusului se va fi încheiat, scrie Bloomberg.

Şefa Băncii Centrale Europene Christine Lagarde a arătat că cea mai mare temere a sa este că ajutorul fiscal pentru muncitori şi companii ar putea fi retras prea abrupt.

Oficiali ai băncii centrale americane (Fed) au lansat un apel similar recent cu privire la SUA, unde negocierile privitoare la următoarea doză de stimulente sunt blocate în Congres.

Mesajul celor mai puternici bancheri centrali este din ce în ce mai clar: există limite legate de ceea ce poate face politica monetară pentru a ajuta pe termen scurt. Autorităţile fiscale, care se pot împrumuta la dobânzi foarte scăzute, va trebui să vină la rândul lor cu stimulente.

Impactul crizei asupra nivelului de trai al oamenilor va fi unul de durată la nivel mondial, iar taxele asupra celor bogaţi şi companiilor ar putea avea nevoie să crească, a mai avertizat Fondul, potrivit Financial Times.

Economistul-şef al Fondului Gita Gopinath a arătat că perioada de redresare de pe urma crizei va fi una „de durată, inegală şi nesigură“.

Pandemia va lăsa urme adânci asupra economiei mondiale, sectoare întregi urmând să fie neviabile. Problemele vor persista pentru că ajustarea sectoa­relor, de la cele cu probleme, cum ar fi cel al turis­mului, la cele în creştere, cum ar fi tehnologia digitală, va fi inevitabil un proces lent şi dureror pentru mulţi.

Un alt avertisment al FMI priveşte o posibilă „ajustare puternică“ a pieţelor financiare în pofida revenirii „remarcabile din acest an“, potrivit CNBC.

„Există în continuare o decuplare între pieţele financiare, unde valorizările sunt în creştere, şi acti­vitatea economică slabă şi perspectivele nesigure“, potrivit lui Tobias Adrian, director FMI pentru pieţe monetare şi de capital.

„Atâta vreme cât investitorii vor crede că pieţele vor beneficia în continuare de susţinere, valorizările se vor menţine ridicate. Totuşi, mai ales dacă redresarea economică este amânată, există riscul unei ajustări dramatice a preţurilor activelor, al unor episoade de volatilitate“, avertizează acesta.

 
 

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels

AFACERI DE LA ZERO