Business Internaţional

Va mai avea statul bani pentru noi când vom ieşi la pensie? Deficitul uriaş din pensii al britanicilor stă să explodeze. Elveţienii întrevăd şi ei probleme în curând. Până şi Putin încearcă să crească vârsta de pensionare

Cu Rusia şi întreaga lume cu­prinsă de febra campio­natului mon­dial de fotbal şi cu naţio­nala rusă făcând spectacol, guvernul de la Moscova a stre­curat în eter un anunţ istoric: într-un proces treptat, vârsta de pensionare pentru femei va fi majorată la 63 de ani până în 2034, iar băr­baţii vor putea renunţa la muncă abia la vârs­ta de 65 de ani în 2028.

Până acum, vârsta de pensionare în Rusia era stabilită de o lege din 1932 care pre­vedea un prag de 55 de ani pentru femei şi de 60 de ani pentru bărbaţi. Ultimele eforturi de reformă în acest sens au fost în 2005 şi n-au avut niciun succes.

Preşedintele Vladimir Putin a promis atunci că nu se va atinge de vârsta de pensio­na­re „cât timp voi fi preşedinte“. Acum, zeci de mii de ruşi au ieşit în stradă să protesteze contra creşterii vârstei de pensionare, scrie Deutsche Welle. Iar Putin, tot preşedinte, dar cu puteri mai mari, se distanţează de refor­mă. Mulţi experţi cred că premierul Medve­dev a fost trimis în luptă pentru a vedea cum reacţionează ruşii de rând. Dacă rezistenţa este prea mare, Putin va retrage reforma.

Încercarea de reformă din Rusia eviden­ţiază o tendinţă internaţională căreia în Europa i se opun doar guvernele populiste: vârsta de pensionare este majorată treptat ca măsură contra şocurilor distructive  pe care le au asupra bu­getelor îmbătrânirea populaţiei, creşterea speranţei de viaţă, diminuarea numărului de salariaţi în raport cu pensio­na­rii şi penuria de forţă de muncă cu pregătirea necesară pentru acoperirea nevoilor econo­miei. De asemenea, în ţările mai sărace, prin creşterea vârstei de pensionare se evită sporirea gradului de sărăcie în rândul pensionarilor.

După standardele europene, ruşii ies la pen­sie foarte devreme. Spre comparaţie, vârs­ta de pensionare este de 67 de ani în Ger­ma­nia, cea mai mare economie din EU.

Mai grav este că majoritatea pensiilor din Rusia sunt suficiente doar pentru un trai de sub­zistenţă. De aceea mulţi oameni continuă să muncească cât le permite sănătatea. Spe­ran­ţa medie de viaţă a bărbaţilor din Rusia este de 67,5 ani. Speranţa medie de viaţă a populaţiei este cu şapte ani mai mare faţă de 2005. Pensia medie este echivalentă cu 180 de euro pe lună. Grecia, ţară trecută printr-o criză economică severă, are o pensie medie de peste 700 de euro. Putin a majorat cu 40% pensiile, acestea devenind o povară mare care apasă pe buget. Iar bugetul este solid atâta timp cât Rusia rămâne un exportator ma­jor de petrol şi gaze şi dacă preţurile stau ridicate.

Şi la polul opus, în  Elveţia, unde o gospodărie medie are venituri disponibile de 7.000 de franci elveţieni pe lună, sunt probleme cu pensiile. Chiar săptămâna aceasta guvernul a avertizat că fondul de pensii de stat care reprezintă primul pilon ar putea fi forţat să vândă active de milioane de franci pe lună pentru a finanţa pensiile dacă nu sunt găsite soluţii de finanţare pe termen lung, scrie IPE, portal de informaţii pentru investitorii instituţionali. Fondul este aşteptat să acumuleze un deficit de 43 de miliarde de franci până în 2030 în cel mai subru scenariu, în care investiţiile nu aduc profit. Pentru ca plata pensiilor să fie garantată până în 2030, fondul ar avea nevoie de 53 de miliarde de franci. Problemele ar putea începe în 2020, când generaţia baby boomerilor începe să iasă la pensie. Una din soluţiile propuse de guvern este introducerea vârstei de pensionare flexibile, ca linie de ghidaj, cuplată cu stimulente pentru a munci mai mult. Astfel, elveţienii  s-ar putea pensiona oricând între 62 şi 70 de ani. Vârsta de referinţă pentru bărbaţi ar rămâne de 65 de ani. Însă în septembrie 2017 elveţienii au respins un plan care includea majorarea vârstei de pensionare pentru femei de la 64 de ani la 65 de ani. În iunie, circa 18.000 de muncitori din construcţii au protestat în Zurich într-o acţiune coordonată contra unei propuneri de a se renunţa la actuala vârstă de pensionate din  sector, de 60 de ani. Asociaţia Constructorilor Elveţieni, o organizaţie a angajatorilor, a anunţat anterior că nu mai sunt suficiente fonduri pentru finanţarea pensionărilor anticipate şi că muncitorii va trebui ori să se pensioneze la 62 de ani, ori să suporte scăderea pensiei cu 30%, notează Swiss Info.

În Marea Britanie, a doua economie ca mărime din UE, deficitul fondurilor de pensii este de 4.000 de miliarde de dolari şi este aşteptat să se umfle cu 4% pe an, până la 33.000 de miliarde de dolari în 2050. PIB-ul ţării este de 3.000 de miliarde de dolari. Acolo, vârsta de pensionare va fi majorată începând cu 2019, atât pentru femei cât şi pentru bărbaţi, pentru a ajunge la 66 de ani în 2020 şi la 67 de ani în 2028. În ţara vecină Irlanda, vârsta de pensionare va fi crescută de la 66 de ani la 67 de ani în 2021 şi 68 de ani în 2028.

În Olanda, planurile pentru majorarea vârstei de pensionare la 67 de ani în 2021 ar putea fi amânate până în 2026 deoarece speranţa de viaţă urcă mai lent decât s-a anticipat. Planurile au fost adoptate în 2013.

În Germania creşterea vârstei de pensionare de la 65 de ani la 67 de ani a fost decisă de guvern în 2006. Pragul este acum de 65 de ani pentru persoanele născute înainte de 1947 şi de 67 de ani pentru cei născuţi după 1964. Banca centrală apreciază că majorarea cu încă doi ani până în 2060 ar da un plus de siguranţă sistemului de pensii în condiţiile în care populaţia îmbătrâneşte rapid. Franţa are ca regulă generală pensionarea la 67 de ani, însă există şi un prag de 62 de ani pentru cei cu vechime în muncă de 41 de ani. Acest prag va fi majorat la 67 de ani până în 2023. Preşedintele Emmanuel Macron se chinuie să taie din privilegiile anumitor categorii de angajaţi, cum ar fi muncitorii feroviari, care se pot retrage la 52 de ani.

În Grecia, vârsta de pensionare este de 67 de ani, însă aceasta ar urma să crească la 68,7 ani până în 2030, potrivit unui studiu al Comsiei Europene. Aceasta apreciază că majorarea vârstei este singurul instrument prin care se pot proteja pensionarii de sărăcie. Toate celelalte instrumente au fost epuizate. Până în 2030, vârste de pensionare de 68 de ani ar trebui să fie şi în Danemarca, Olanda şi Italia.

Însă Italia, unde la guvernare au ajuns între timp două partide populiste şi antisistem, merge contra tendinţei. Premierul economiei, muncii  şi protecţiei sociale Luigi Di Maio a dat prioritate retragerii reformei pensiilor. În prezent, vârsta de pensionare este de 66 de ani şi şapte luni pentru bărbaţi şi 65 de ani şi şapte luni pentru femei.

În Croaţia, guvernul pregăteşte pentru la toamnă o reformă prin care vârsta de pensionare este majorată de la 65 de ani la 67 de ani până în 2033.

Guvernul polonez, în conflict cu Comisia Europeană, a inversat o reformă prin care se egaliza vârsta de pensionare la 67 de ani până în 2021 şi a reintrodus pragul de 65 de ani pentru bărbaţi şi de 60 de ani pentru femei. Populaţia de 38 de milioane a Poloniei are unul dintre cele mai rapide ritmuri de îmbătrânire din UE.

AFACERI DE LA ZERO
Linkuri utile

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.zf.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi in această pagină.