Fondul de bailout de 4,8 miliarde euro al Sloveniei a fost umplut prin propriile eforturi, fără intervenţia troicăi tradiţionale de creditori internaţionali – Fondul Monetar Internaţional, Banca Centrală Europeană şi Comisia Europeană.
„Era foarte important ca Slovenia să-şi păstreze încrederea comunităţii financiare internaţionale, ceea ce a dus la rezultate macroeconomice foarte bune. Cu ajutorul troicăi ne-ar fi fost mult mai greu să obţinem un rezultat atât de rapid. Am evitat decizii inutile care ar fi dăunat PIB-ului“, a explicat pentru Politico.eu Dusan Mramor, ministrul sloven de finanţe.
Planul de salvare a celor mai mari bănci slovene, deţinute de stat, a fost anunţat în decembrie 2013, la câteva luni după ce guvernul a lansat un plan de austeritate pentru stabilizarea finanţelor publice. Ţara era comparată atunci cu Cipru şi se preconiza că va deveni un nou focar de criză, care nu va putea fi stins fără confiscarea depozitelor din bănci şi fără reducerea dramatică a cheltuielilor.
Rezultatul a întrecut aşteptările, spune Mramor. „La începutul iernii lui 2013, se prevedea că Slovenia va avea în 2014 o creştere negativă de 1% al PIB-ului, dar conform datelor provizorii, creşterea a fost pozitivă, de 2,6%, ceea ce reprezintă o diferenţă enormă.“
Slovenia şi-a finanţat programul de salvare a băncilor în parte prin emisiuni de obligaţiuni şi s-a ajutat de politici de ajustare fiscală pentru a putea conta pe pieţe. Deficitul bugetar era de 4,9% din PIB în 2014, incluzând costurile de recapitalizare bancară, cu un deficit structural de 3,3% din PIB, doar cu 0,1 puncte procentuale mai mult decât fusese prevăzut. Slovenia vrea să-şi echilibreze bugetul până în 2020 prin privatizarea unui număr mare de firme de stat, reformarea sistemului educaţional, de pensii, fiscal şi a legislaţiei afacerilor.
Guvernul a implementat deja 57 de măsuri de ajustare fiscală, ce constau în special în oprirea creşterilor automate ale cheltuielilor. Executivul a estimat că 91 de companii vor fi privatizate şi a scos la licitaţie 47 de companii pentru vânzare totală sau parţială. Durata învăţământului superior va fi redusă, iar taxele pe veniturile studenţilor au fost deja aduse la nivelul impozitării restului populaţiei pentru a creşte veniturile şi a reduce segmentarea pieţei muncii. Una dintre bănci, NKBM, a doua ca mărime, a fost vândută către BERD şi fondul american Apollo.
Recapitalizarea băncilor a fost autorizată de Comisia Europeană cu condiţia ca acestea să fie ulterior privatizate.
