O prezenţă la vot record în alegerile europarlamentare de săptămâna trecută a expus o Europă mai fragmentată şi mai polarizată, cel puţin la nivel legislativ.
O prezenţă la vot record în alegerile europarlamentare de săptămâna trecută a expus o Europă mai fragmentată şi mai polarizată, cel puţin la nivel legislativ. Numărul surprinzător de mare de oameni care s-au dus la vot nu a însemnat succesul partidelor tradiţionale din statele mari, dar nici ascensiunea hotărâtă a formaţiunilor naţionaliste şi de extremă dreapta, aşa cum acestea au promis. Surprizele europarlamentarelor sunt un puternic val ecologist şi faptul că populiştii eurosceptici vor fi prezenţi în Parlamentul European mai mulţi ca oricând, cu Adunarea Naţională a Marinei de Pen sărbătorind o victorie la limită, dar simbolică, în Franţa contra formaţiunii preşedintelui Emmanuel Macron, după cum scrie The Guardian.
De asemenea, partidele populiste şi antiimigraţie aflate la putere în Ungaria şi Polonia şi-au zdrobit adversarii.
Prezenţa la vot la alegerile europarlamentare din 2014 a fost de sub 43%, cea mai mică din istorie. La cele de săptămâna trecută, prezenţa la vot a fost de aproape 51%, cel mai ridicat nivel din 1994 încoace, un scor care pune capăt unui trend de patru decenii de scădere. De unde atâta interes acum? Schimbările climatice, criza refugiaţilor din 2015 şi presiunile neîncetate ale populiştilor împotriva a ceea ce ei descriu a fi „elita de la Bruxelles“ au contribuit la creşterea interesului alegătorilor, explică EUobserver. Ecologiştii au făcut un salt uluitor în Europa, grupul avansând de la 50 de europarlamentari în 2014 la circa 70 acum, după dublarea rezultatelor în Germania, ţara cu cei mai mulţi europarlamentari. De altfel, verzii germani au ajuns pe locul doi în Germania, înfrângându-i pe social-democraţi, partid aflat în alinaţă la guvernare cu creştin-democraţii cancelarului Angela Merkel.
La nivelul UE, alegerile au creat un legislativ mai divers şi mai fragmentat, notează Financial Times. Centrul-dreapta şi centrul-stânga şi-au pierdut majoritatea cumulată pentru prima dată în ultimii 40 de ani. Acest lucru va da, inevitabil, partidelor mai mici un spaţiu mai mare de manevră, iar efectele vor fi probabil mai pronunţate asupra regulilor privind mediul, liberalizarea comerţului şi tehnologia. Însă nu va fi o revoluţie, subliniază FT. Influenţa cea mai mare în chestiuni mai importante, cum ar fi întărirea zonei euro cu o împărţire mai bună a riscurilor, o vor avea tot partidele mainstream.
Partidul cu cele mai multe locuri în PE a rămas Partidul Popular European (PPE), conservator, însă acesta va avea dificultăţi în a construi o majoritate care să-i ofere controlul din cauza ascensiunii ecologiştilor, a liberalilor şi a populiştilor. The Guardian îi descrie pe ecologişti şi partidele de extremă dreapta ca alternative radicale. Fragmentarea şi polarizarea va rezulta în negocieri îndelungate şi obositoare pentru poziţiile cheie din instituţiile UE, inclusiv pentru înlocuirea lui Jean-Claude Juncker de la şefia Comisiei Europene. PE va avea drept de veto asupra oricărei alegeri în privinţa preşedintelui CE şi a viitorilor membri ai Comisiei. „Cred că unele partide mărginaşe nu vor mai fi la fel de mărginaşe“, a spus Juncker. Din Milano, Matteo Salvini, vicepremierul Italiei şi conducătorul partidului populist Liga, formaţiune clasată pe primul în alegerile europarlamentare, a spus că „s-a născut o nouă Europă. Sunt mândru că Liga participă la această nouă renaştere europeană“. Pentru prima dată, Liga a devenit cel mai mare partid din Italia, deşi este doar de un an la guvernare.
Manfred Weber, principalul candidat al PPE la conducerea Comisiei Europene, a constatat că UE se confruntă cu o „micşorare a centrului“ şi a asigurat că nu va negocia cu extrema dreaptă construirea unei majorităţi în Parlament. El a precizat că ecologiştii sunt „câştigătorii“ şi că ar fi dispus să discute cu aceştia sau cu grupul ALDE. Guy Verhofstadt, liderul Alianţei Liberalilor şi Democraţilor Europeni (ALDE), a constatat că „pentru prima dată în ultimii 40 de ani cele două partide clasice, socialiştii şi conservatorii nu vor avea majoritatea. Iar aceasta înseamnă că nicio majoritate solidă proeuropeană nu este posibilă fără ajutor, fără participarea grupului nostru de centru“.
Euroscepticismul a făcut spectacol în Ungaria, unde partidul de guvernământ Fidesz al premierului Viktor Orban a câştigat 53% din voturi, suficiente pentru 13 din cele 21 de locuri în PE (care are 751 de locuri în total) ce revin acestei ţări. În total, formaţiunile eurosceptice au atras 62% din voturi în Ungaria, notează Politico.eu. Fidesz încă nu s-a hotărât dacă va alege calea moderaţiei şi va sta în PPE sau iese şi se alătură unui grup eurosceptic. Decizia poate afecta puterea de negociere a PPE pentru poziţii de top cum ar fi cea de preşedinte al CE. Grupul paneuropean a suspendat Fidesz în martie în contextul îngrijorărilor că Budapesta nu respectă valorile democratice europene. Orban a declarat că prin rezultatul alegerilor Ungaria a trimis un mesaj clar împotriva imigraţiei în Europa, potrivit Reuters. El a precizat că Fidesz va coopera cu oricine vrea să oprească imigraţia.
„Această victorie înseamnă că ungurii ne-au dat misiunea să oprim imigraţia din toată Europa“, a declarat premierul în faţa susţinătorilor săi. „Fidesz vrea să sprotejeze cultura creştină din Europa.“ În Ungaria, guvernul şi oamenii de afaceri apropiaţi acestuia domină în industria media.
Şi în Polonia, cea mai mare economie est-europeană, prezenţa record la vot, de 43%, cea mai mare decând ţara a intrat în UE în 2004, a adus o victorie zdrobitoare partidului conservator Lege şi Justiţie (PiS) aflat la guvernare. Acesta a obţinut peste 43% din voturi ñ cel mai bun rezultat din istoria sa, faţă de 32% în urmă cu cinci ani. Spre comparaţie, Platforma Civică, partidul preşedintelui Consiliului European Donald Tusk, a câştigat împreună cu un grup de formaţiuni de stânga şi rurale 38% din voturi. Grupul se numeşte Coaliţia Europeană. Astfel, PiS va avea 28 de locuri în PE, din totalul de 51 câte revin Poloniei. Campania din acastă ţară a fost marcată de un război al cuvintelor privind drepturilor minorităţilor sexuale, percepute ca o ameninţare la adresa valorilor tradiţionale apărate de PiS, şi pedofilia din rândul preoţilor, expusă de un documentar care atrage atenţia asupra rolului bisericii catolice în politică şi societate. PiS este sprijinit de instituţiile media mari. Şi acest partid are o retorică antiimigraţie. În total, polonezii le-au dat euroscepticilor 53% din voturi.
