Scrisorile de ameninţare, redactate de mână, erau trimise în mod tradiţional celor acuzaţi că au cooperat cu forţele afgane sau americane, enumerând "crimele" comise de aceştia şi avertizând că o "comisie militară" va decide pedeapsa lor. Scrisorile se încheiau în stil mafiot, insurgenţii precizând că nu îşi "asumă responsabilitatea pentru ce se va întâmpla în viitor".
Talibanii susţin că acum nu mai folosesc această practică, iar cei care falsifică astfel de scrisori câştigă bine de pe urma zecilor de mii de afgani care fug în Europa, sperând să primească azil. Falsificatorii afirmă că o scrisoare de ameninţare convingătoare poate ajunge până la 1.000 de euro.
"Dintre scrisorile de ameninţare prezentate autorităţilor europene de afgani, aş spune că doar 1% sunt reale şi 99% sunt false", a declarat Mukhamil, care a falsificat şi vândut 20 de scrisori.
El foloseşte o formulă simplă, acuzându-l pe destinatar de cooperare cu forţele afgane sau americane şi adăugând un logo al talibanilor copiat de pe site-ul lor.
"Până în prezent, am cunoscut un singur om care chiar a primit o scrisoare de ameninţare de la talibani. Celelalte sunt false", a spus el.
Pe fondul ratei şomajului de 24% şi insurgenţei care afectează cea mai mare parte a ţării, Guvernul afgan se aşteaptă ca până la sfârşitul anului 160.000 de cetăţeni să fi plecat din ţară, de patru ori mai mulţi decât în 2013.
Germania, care se confruntă cu sute de mii de refugiaţi, a denunţat un aflux "inacceptabil" de afgani din zone relativ sigure ale ţării. Oficiul federal pentru migraţie a afirmat că este la curent cu scrisorile de ameninţare, dar a precizat că acestea au o pondere limitată în decizia de acordare a azilului.
Chiar şi talibanii, care şi-au intensificat în ultimele luni insurgenţa ce durează de 14 ani şi s-au extins în noi zone, afirmă că majoritatea scrisorilor de ameninţare sunt false.
Purtătorul de cuvânt al talibanilor, Zabiullah Mujahid, a declarat că atunci când luptătorii suspectează că cineva cooperează cu forţele de securitate, ei contactează rudele acelei persoane pentru a-i cere să înceteze. "Nu trimitem scrisori de ameninţare, nu este stilul nostru. Doar rar folosim telefonul", a precizat acesta.
"Toate aceste scrisori de ameninţare din partea talibanilor sunt false. Noi încercăm să oferim un mediu pozitiv pentru ca tinerii să rămână în ţară", a adăugat el.
Un oficial de la agenţia de informaţii afgană a respins de asemenea veridicitatea scrisorilor, afirmând că este clar că mulţi le cumpără pentru a-şi consolida cazul pentru azil. Nicio persoană nu a fost arestată pentru astfel de falsuri. "Guvernul nu consideră că merită efortul să-i urmărim pe cei care le falsifică sau le cumpără. Noi ne concentrăm eforturile pe cei care primesc ameninţări reale", a precizat oficialul.
Hazrat Gul, în vârstă de 25 de ani, a ajuns în Italia în urmă cu peste trei ani, cu ajutorul unei false scrisori de ameninţare din partea talibanilor. El afirmă că scrisoarea l-a ajutat să primească azil alături de soţia sa şi cei trei copii. Gul a precizat însă că acum se ştie în Europa că majoritatea scrisorilor sunt false.
