Dobânzile mici, care în unele economii sunt la cele mai joase cote din istorie, vor persista şi în 2021, anul despre care se crede că va fi cel al revenirii din criza creată de pandemie. Pentru guvernele care au nevoie disperată de bani pentru reconstrucţia economiilor, împrumuturile ieftine care vin la pachet cu dobânzile mici sunt o mană cerească. Doar că în cursa ducerii dobânzilor până la fund unii au mai multe avantaje decât alţii.
Guvernele din zona euro vor strânge peste 1.000 de miliarde de euro în obligaţiuni anul acesta, potrivit estimărilor analiştilor de la ING. Mulţumită programului de achiziţii de obligaţiuni al Băncii Centrale Europene, cererea va fi mai mult decât satisfăcută de ofertele suplimentare. Guvernul Italiei, o ţară care abia îşi revenise din criza anterioară când a fost lovită dur de pandemia de COVID-19, debutează anul acesta pe piaţa datoriei cu o ofertă pentru titluri cu scadenţa la 15 ani, scrie Bloomberg.
Yieldurile obligaţiunilor guvernamentale italiene cu scadenţa la 10 ani - un reper al costurilor de finanţare ale unui guvern - au scăzut la 0,51% în decembrie, cel mai redus nivel din istorie.
Goana investitorilor după obligaţiuni vine în contextul temerilor că răspândirea coronavirusului va împiedica revenirea economică înainte ca programele de vaccinare să apuce să imunizeze o proporţie semnificativă din populaţie. Însă, totodată, semnarea la limita expirării termenului a unui acord de comerţ de către Uniunea Europeană şi Marea Britanie a înlăturat riscul unui Brexit dur, o sursă de incertitudini mari pentru economiile din Europa.
Cu câteva excepţii, băncile centrale din întreaga lume îşi vor menţine anul acesta politicile monetare laxe şi ultralaxe, chiar dacă economiile sunt aşteptate să accelereze. Un sondaj realizat de Bloomberg a găsit că aşteptările analiştilor sunt ca niciuna dintre marile bănci centrale occidentale să nu majoreze dobânzile în 2021.
Banca Centrală Europeană, banca centrală a zonei euro, este aşteptată să păstreze dobânda pentru depozite la -0,5%, potrivit Bloomberg Economics. BCE şi-a suplimentat programul de achiziţii de active de urgenţă la 1.850 miliarde de euro în decembrie şi l-a prelungit până în martie 2022. Extensia de 500 de miliarde de euro a fost aprobată de cea mai mare parte a membrilor consiliului guvernator deoarece preşedintele Christine Lagarde a acceptat că nu va fi nevoie ca toţi banii să fie cheltuiţi.
Dacă vor fi posibile mai puţine achiziţii va depinde mai ales de cum va evolua pandemia. În timp ce pornirea campaniilor de vaccinare aduce lumină în perspectivele economice, creşterea numărului de infecţii şi un nou lockdown dur în Germania, cea mai mare economie europeană, apasă pe perspectivele pe termen scurt. De asemenea, anul acesta ar putea aduce din partea BCE o schimbare de strategie în ceea ce priveşte urmărirea ţintei de inflaţie şi luarea în considerare a riscurilor climatice. „Principala armă cu care BCE se luptă cu devastarea economică produsă de pandemie este Programul de Achiziţii de Urgenţă în Pandemie.
Puterea sa de foc este de 1.850 miliarde de euro. Ne aşteptăm ca achiziţiile efectuate prin intermediul lui să continue până la sfârşitul anului 2021 cu un ritm de circa 20 de miliarde de euro pe lună“, spune David Powell, analist la Bloomberg Economics. De politicile din zona euro depind foarte mult politicile din Europa Centrală şi de Est. Dobânda de politică monetară a băncii centrale poloneze este de 0,1% şi este foarte probabil ca ea să rămână aşa anul acesta.
Analiştii de la Bloomberg cred mai degrabă achiziţiile de active, ceva nou în arsenalul instituţiei, vor fi instrumentul preferat de stimulare economică, decât împingerea dobânzilor sub zero.
Polonia este cea mai mare economie est-europeană. Banca centrală din Cehia este una dintre puţinele din lume care se foloseşte de dobânzi mai ridicate, adică de costuri de împrumut mai mari, pentru a ţine în frâu inflaţia odată ce economia revine la creştere.
Strategii estimează trei majorări ale dobânzii anul acesta, de la 0,25% în prezent (rata pentru cash), însă guvernatorul Jiri Rusnok a spus că înăsprirea va începe probabil mai târziu. Economia cehă este cea mai dezvoltată din regiune.
Cea mai influentă şi puternică bancă centrală din lume este Rezerva Federală Americană. Instituţia a intrat în 2021 cu pedala de acceleraţie a politicii monetare apăsată la maximum pentru a ajuta economia americană să-şi revină din pandemie. Iar Fed nu se grăbeşte să încetinească. Chiar dacă preşedintele Fed Jerome Powell spune că poate vedea „luminiţa de la capătul tunelului“ mulţumită vaccinurilor care ar trebui să fie disponibile la scară largă până la mijlocul anului, el a subliniat că sprijinul monetar nu va fi retras în grabă. Oficialii au semnalat că vor menţine dobânda aproape de zero până cel puţin în 2023 şi au promis că vor continua să cumpere obligaţiuni într-un ritm lunar de cel puţin 120 de miliarde de dolari până când se obţine un „progres substanţial“ spre ţinta de ocupare integrală a forţei de muncă şi inflaţie de 2%. Analiştii cred că dobânda de politică monetară nu va fi majorată înainte de 2025. În prezent, indicatorul este la 0,25%, ceea ce oferă băncii spaţiu suficient pentru a jongla cu dobânzile. Iar acesta este un avantaj pe care Fed îl are în faţa BCE. La actualul decalaj dintre dobânzile de politică economică, dolarul se depreciază, iar euro se întăreşte. Un euro prea puternic face ca exporturile din zona euro să fie mai scumpe pe pieţele internaţionale, adică mai puţin competitive la preţ. Iar dolarul a început anul cu o nouă retragere, împingând monedele economiilor emergente, inclusiv din Europa de est, la noi înălţimi record. Faţă de principalele monede ale lumii, dolarul s-a depreciat anul trecut cu 7%, notează Financial Times.
