Business Internaţional

Analiză: Va aduce încălzirea globală sfârşitul vinului?

Cu inundaţii neaşteptate, secete prelungite, îngheţuri de primăvară şi furtuni de grindină nebune, schimbările climatice au fost responsabile pentru multe recolte distruse, dar cea mai sensibilă la schimbarea climei este cultura strugurilor. 

Viţa de vie este deosebit de vulnerabilă la schimbările climatice, deoarece necesită trei până la patru sezoane pentru a da rod şi cel puţin şase ani (şi uneori mai mult de un deceniu) pentru a produce boabe de înaltă calitate.

Mai mult, viţa de vie păstrează „amintiri” ale evenimentelor meteorologice trecute. Dacă un îngheţ timpuriu sau un alt eveniment dăunează lăstarilor, aceştia au mai puţină vigoare pentru a produce struguri în sezonul următor, ceea ce poate afecta calitatea vinului.

Gustul vinului provine din mediul în care se cultivă strugurii, o combinaţie de geologie, sol şi vreme, pe care francezii o numesc terroir.

În general, strugurii folosiţi pentru vinul alb se coc mai devreme decât cei pentru vinul roşu, care necesită mai mult timp şi anotimpuri calde mai lungi. Acesta este motivul pentru care localităţile mai răcoroase precum Champagne sunt cunoscute pentru vinurile albe, iar locurile mai calde precum Piedmont şi Toscana sunt renumite pentru soiurile roşii. Dar dacă vremea se va încălzi, înseamnă că strugurii roşii vor prospera în regiunile utilizate în mod tradiţional pentru cultivarea vinului alb? Şi vor înceta regiunile calde propice pentru vin roşu să producă selecţiile pentru care sunt recunoscute?

Această întrebare este mai complexă decât pare. În Europa, cultivatorii au dezvoltat cunoştinţe puternice despre struguri şi despre tehnicile care produc cel mai bun vin din fiecare regiune. În multe locuri, aceste cunoştinţe au evoluat de la tradiţii în legislaţie, formalizate de Controled Appellation Boards sau Appellation d’Origine Contrôlée, organizaţii care definesc întinderea geografică a locurilor unde pot fi cultivate anumite tipuri de vin. De asemenea, acestea informează vinificatorii despre momentul în care se recoltează, când se îmbuteliază şi cum se produce vinul de cea mai bună calitate.

Bazat pe observaţie şi experimentare de-a lungul secolelor, aceste informaţii au servit ca o „carte de vinificaţie” fiabilă pentru multe generaţii. Dar, pe măsură ce vremea se schimbă, este posibil ca aceste cunoştinţe să nu mai fie de actualitate. Aşadar, comisiile de control pot fi nevoite să îşi modifice legile, adaptându-se la ierni mai calde sau la veri mai uscate. Dar chiar dacă este adoptată o nouă legislaţie, adaptarea unei podgorii necesită timp. Pentru un viticultor, trecerea la un soi mai tolerant la căldură necesită replantarea viţei de vie - ceea ce va dura mai mult de zece ani pentru a se stabiliza.

Pe de altă parte, vremea mai caldă deschide noi posibilităţi. Pot apărea podgorii acolo unde plantele nu ar fi fost în măsură să supravieţuiască înainte. Cercetări recente ale Universităţii East Anglia au descoperit că unele zone din Kent, Sussex şi East Anglia devin destul de potrivite pentru producţia de struguri. Experţii în climă şi viticultură au identificat aproape 35.000 de hectare de teren propice în Anglia şi Ţara Galilor, care cred că ar putea rivaliza cu regiunea Champagne din Franţa.

AFACERI DE LA ZERO
Linkuri utile

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.zf.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi in această pagină.