Business Internaţional

Americanii critică Berlinul: Mercantilismul german este cauza principală a dezechilibrelor comerciale din economia mondială

Americanii critică Berlinul: Mercantilismul german este cauza principală a dezechilibrelor comerciale din economia mondială

Timothy Geithner, secretarul Trezoreriei SUA, este un critic convins al strategiilor anticriză ale Europei iar acum instituţia sa critică Germania pentru excedentele mari. Foto AFP/Mediafax Foto

Autor: Radu Bostan

30.11.2012, 00:04 880

Departamentul de Trezorerie al Statelor Unite a criticat Germania pentru excedentul uriaş de cont curent, realizat cu preţul austerităţii, care sufocă cererea internă, în detrimentul exporturilor celorlalte state din zona euro. Astfel, Germania, cea mai mare economie europerană, a înlocuit China ca sursă principală a dezechilibrelor comerciale la nivelul economiei mondiale şi reprezintă o cauză majoră a deficitului SUA, arată un raport al Trezoreriei privind politicile economice şi de schimb valutar ale celor mai importanţi parteneri comerciali ai Statelor Unite.

Până nu de mult China era descrisă de unii oficiali americani ca fiind un "manipulator de monedă" deoarece renminbiul, moneda naţională, ar fi ţinut artificial la niveluri scăzute pentru a face mai competitive exporturile chineze. Faptul că Trezoreria şi-a schimbat ţinta criticilor de la China la mercantilismul "deghizat" din Germania reflectă iritarea tot mai mare a SUA faţă de strategia statelor nord-europene de a profita de cererea mondială în loc să încurajeze consu mul intern, scrie The Telegraph. Exporturile economiilor competitive, precum Germania şi Olanda, beneficiază de avantajele unui euro menţinut la o valoare relativ scăzută, în timp ce costul acestei subaprecieri este suportat de ţările de la periferia uniunii monetare, ca Portugalia şi Grecia.

Germania ar putea să ajute statele cu probleme din zona euro cheltuind mai mult acasă

Zona euro per ansamblu se află în echilibru comercial, dar acest lucru maschează de fapt dezechilibre substanţiale în rândurile statelor din uniunea monetară, spune raportul. În timp ce Franţa, Spania şi Italia înregistrează un deficit de cont curent, Germania are un surplus de 6,3% din PIB, iar Olanda unul de 9,5% din PIB. Totuşi, aceste ţări ţin încă cu dinţii de politicile de austeritate care limitează cererea internă, ceea ce, combinat cu recesiunile din Sud, frânează creşterea economiei la nivel mondial. "În 2012, zona euro este angajată la cea mai agresivă consolidare fiscală dintre economiile dezvoltate, deşi are cel mai mic deficit fiscal ajustat ciclic şi cele mai slabe perspective de creştere", se arată într-un document al Trezoreriei.

Instituţia precizează că unele state au suficient spaţiu de manevră pentru a lua măsuri de stimulare fiscală, însă refuză să acţioneze, în pofida mai multor apeluri ale liderilor UE pentru a impulsiona creşterea economică. "Încă nu au propus măsuri concrete capabile să ducă la rezultate semnificative pe termen lung. O cerere internă mai mare în statele europene cu surplusuri de cont curent ar contribui la reducerea deze chilibrelor din zona euro", sugerează Trezoreria americană. UE are un mecanism de supraveghere numit Procedura de Dezechilibru Macroeconomic, însă aplicarea acestuia este "asimetrică" şi "nu pare să acorde suficientă atenţie statelor cu surplusuri externe mari şi susţinute", ca Germania.

China îşi ia treptat mâna de pe renminbi

Excedentul permanent al Germaniei contrastează cu tendinţa din Asia. China "a avut un succes parţial în a-şi micşora dependenţa de exporturi" şi şi-a redus surplusul la 2,6% din PIB, de la 10,1% din PIB în 2007. Deşi renminbiul rămâne subapreciat, China şi-a diminuat rata acumulării de rezerve valutare (un indicator al intervenţiei gu vernamentale pe pieţe), care avea scopul de a menţine valoarea monedei la niveluri scăzute. Renminbiul s-a apreciat cu 40% în termeni reali faţă de dolar din 2005, când China a demarat un proces de reformă monetară.

Trezoreria SUA avertizează însă că Beijingul trebuie să facă mai mult pentru a stimula consumul şi să se dezobişnuiască să se bazeze pe investiţii. Instituţia americană propune Chinei să facă schimbări la structura taxelor, să reformeze companiile mari de stat şi să elimine mecanismele de control ale fluxurilor financiare care menţin rata economisirii ridicată. Trezoreria se teme că surplusul Chinei ar putea creşte din nou în următorii ani dacă autorităţile nu implementează reforme radicale.

Potrivit FMI, investiţiile masive în fabrici şi infrastructură au fost motorul principal al boom-ului din ultimii 30 de ani din China, dar sistemul începe să dea semne de oboseală.

"Cu investiţiile deja aproape de 50% din PIB, modelul curent de creştere s-ar putea să fie depăşit", arată un raport FMI.

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels

AFACERI DE LA ZERO